Hiro’a n°157 – E reo tō ‘u

E reo tō ‘u

Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – Te Papa hīro’a ‘e Faufa’a tumu

 

Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te maire nui, te maire vaihī, te mao e te māpē

 

Auteur/ rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (vāhine)

Fonction/’Ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo (Ethnologue, linguiste)

 

Teie te tahi nau rā’au e tupu nei nā ni’a i nā ‘e’a to’o piti nō ‘Ōpūnohu i Mo’orea- Te ara-tupuna ‘e Te ‘e’a nō te ‘āro’a Pu’uroa – i fāna’o i te tahi mau paruai fa’a’ite’itera’a i tō rātou fa’a’ohipara’a i roto i te orara’a ā te Mā’ohi, i te mātāmua iho ā rā.

 

Maire nui, Phymatosorus commutatus, fougère, fern, IND

E no’ano’a te rau maire nui nō te hei ‘arapo’a ‘aore ra te hei upo’o. Ua rau te huru ō te maire, te vai ato’a ra te maire tōtoro i Makatea e i te mau fenua ato’a nō Patitifa (Hava’i, Raroto’a, e te vai atu ra…) ; e piri te maire nā Teremu’ura, te ari’i vahine nō Rōtu’i (Te ‘ā’ai ā Matarau, C.Teihotu) ; e fa’a-ohipa- ato’a-hia tō na hōho’a nö te tīfaifai.

E rau’ere tapu roa e te faufa’a ato’a nō te mea mai roto mai o na i te pito ō Ro’o, te ‘ārere ā Tāne. Ua tupu mai ra i ni’a i te tahi tumu fara i reira o Ro’o i te ta’amu-ra’a-hia. (Henry, 2004 : 150,191)

Ia fānau-hia hō’ē tama ari’i matahiapo, e fa’ati’ahia te fare-rau-maire, te fare-hua e te fare-noa (Henry, 2004 : 190).

E ha’apiha’a e fa’a’ohipa ei rā’au tahiti nō te ma’i ira, nō te hī.

 

Maire Vaihī, Ageratum conyzoides, agérate bleue ou herbe-bouc, Tropical whiteweed/Billygoat weed, MOD

E rau’ere teie e fa’a-no’ano’a i te mono’i ‘aore ra i te tapa i te tau tahito.

(Parauhia e Tutana Tetuanui, 26 atete 2020) E pi’i te ta’ata tahiti i te agérate bleue maire vaihī, te nu’uhiva mei’e e te Matinita matie pua’a niho pa’e.

E fa’a’ohipa te ta’ata tahiti e te nu’uhiva ia na nō te rä’au puta to’eto’e, e vaipihapiha (reo tahiti), e pūkeka’a (‘eo ‘enana).

E fa’a’ohipa ato’a te nu’uhiva i te mei’e (maire vaihī) nō te ‘umu hei.

Te pi’ihia e te vaihī maile, e a’a rōroa e ‘itehia i Mohotani, e mei’e papa i roto i te reo ‘enata.

 

Mao, mao-mea, Commersonia tahitensis, Arbre, Brown kurrajong,

END

E tumu rā’au rarahi mau e te auhia, ‘oia ho’i nō te tarai i te va’a (Te ‘ā’ai ō Rātā, e ‘aito huaira).

Māpē, Inocarpus fagifer châtaigner tahitien, Tahitian chestnut,

POL

E tāpe’a tō na a’au e te maru i te tahora. E mea au roa te ‘ārahu ō te rā’au, nō tō na no’ano’a. E mā’a tunuhia te mā’a māpē nā te ta’ata ; Ei hāmanira’a rā’au tahiti ato’a te mā’a nō te rapa’au i te māpē ta’ata, tei pi’i ato’a-hia te ‘ihi (te tahi ato’a tātarara’a ō te ta’o ‘ihi : e ‘ite). E ravehia te māpē ‘ere’ere e te rau’ere ei rapa’au i te hītoto-ira.

 

 

IND = indigène ; POL = introduction

polynésienne ; MOD = introduction moderne

Vous aimerez aussi...