Tö Mahine fa’aipoipora’a i te vahine

Tö Mahine vahine metua, o Perera ïa, tuahine nö Tapoa. Ua fa’aipoipohia räua i te peu ‘etene ra. Ari’i ‘aito tuiro’o o Tapoa i taua ‘anotau ra, mai ia Mahine mä ato’a. Ua fänau tama Mahine i täna vahine ia Perera, e tamahine, o Tuaitara te i’oa. Ua pärahi haere noa Mahine i Ra’iatea, i Taha’a e i Borabora mai te peu o te huiari’i i te ‘etenera’a ra.
Ia fa’aro’o ra Mahine i te ro’o ë, të tama’i ra töna tua’ana o Tenania räua o Teuhe, haere ‘oi’oi mai ra o ia i Huahine e tauturu. Raverahi tö räua ‘arora’a ia Teuhe mä, e pau roa a’e ra räua e tö räua ta’ata. Ia noa’a te hau ia Teuhe ra, höro’a atu ra i täna tamaiti ra ia Teurura’i. Ua tauturu te feia ‘aito ia Teuhe ma te mana’o ë, nö Teri’itaria mau ä te hau ia noa’a mai. Inaha, ia noa’a ra, höro’a atu ra i täna iho tamaiti ; ua fa’a’ere atu ra ia Teri’itaria, i te ari’i fänau ra.
E toru atu ra patu i Huahine nei, i rahi roa ai te ha’amani’ira’a toto i te tau i muri a’e.
Ho’i atu ra Mahine i töna fenua ra i Taha’a, ma täna vahine, ‘e te tamahine, e pärahi noa atu ra i reira.
I tö Mahine pärahira’a i Taha’a ra i tupu ai te tama’i, o Tapoa te hö’ë pae, ‘e o Fa’anui i te tahi pae. Ua aroha atu ra Tapoa i tö Ra’iatea i fa’au’au’a-roa-hia e tö Fa’anui. Ua tauturu Mahine i töna tau’ete, o ia e töna ra mau ta’ata ‘aito.
E tama’ira’a roa, e ta’ata rahi tei pohe. Ua pau roa atu ra ïa räua tö Fa’anui, e ora a’e ra tö Ra’iatea i te feia i fa’ahepohepo i ni’a iho ia rätou ra.
Ua täparu mai ra tö Fa’anui ia Teurura’i e töna metua ra ia Teuhe, e haere atu i Raro e tauturu ia rätou i te tama’ira’a atu ia Tapoa, ia tïtï fa’ahou Rai’atea ia rätou ra.
Fa’atere atu ra Teuhe i Raro i Ra’iatea ma te nu’u rahi. Ia hi’o a’e ra Tapoa räua o Mahine, ua mata’u iho ra, e horo ‘ë atu ra i mua ia Teuhe. Ua a’ua’u atu ra Teuhe ia räua, e tae roa atu ra i Borabora. Ua auraro ato’a mai ra tö Borabora ia Teuhe, e ua huru hanahana roa o ia.
Ari’i fänau ho’i Mahine nö Huahine, ‘e ia hi’o o ia ia Teuhe i te upo’oti’ara’a, ua ‘äpiti mai ra iana iho ia Teuhe. Të täponi haere ra Tapoa i ni’a i te mou’a i Rai’atea, o të taparahihia.
Ia ho’i mai ra Teuhe i Ra’iatea, ho’i huna atu ra Tapoa i Borabora, ‘e ua ha’aputuputu fa’ahou i te hö’ë nu’u nö roto i töna iho fëti’i e töna mau hoa i Fa’anui ra, ‘e ua ho’i ‘oi’oi mai ra i Ra’iatea. Ro’ohia mai ra tö Huahine e Tapoa, tei ‘Opoa. Ua ‘aro iho ra Tapoa ia rätou, e ‘otai, e pau rahi tö Huahine, e ua roa’a fa’ahou mai ra ia Tapoa töna hau i Ra’iatea ‘e i Taha’a.
Nö te vare a Teuhe i rahi roa ai te pau o tö Huahine. Nö Fa’anui Teuhe, i te pae’au o te metua vahine, e ua ‘ämui ato’a o ia i tö Fa’anui e tö Huahine i töna ra nu’u. E ua taparahi-ato’a-hia tö Huahine ‘e tö Fa’anui i ni’a iho i tö rätou iho pahï. Ua fa’aorahia ra Teuhe e o Mahine e Tapoa, ‘e nä na i uta mai ia räua i  Huahine nei.
O te tama’i ana’e o te mea hina’aro i te ‘etenera’a ra. Aita Teuhe räua o Mahine i maoro i Huahine, ua tupu iho ra te tama’i. O Tenania räua o Mahine tei tama’i atu ia Teurura’i, ia noa’a te hau. Rave rahi te ‘arora’a, e rave rahi te ta’ata i pau i te pohe, tö te tahi pae, ‘e tö te tahi pae, aita ra Teurura’i i pau ia räua, aita te hau i noa’a.
Ro’ohia iho ra Teuhe i te pohe, ‘e aita i roaroa, pohe ato’a atu ra Teurura’i, e naupä noa mai ra ia räua tö räua hau.

Ta’o tämau ‘ä’au
Roa’a : être obtenu, être attrapé
Na’uma : être obtenu, être attrapé
Naupä : (être obtenu, être attrapé) être gagné
Nau’a : (être obtenu), devenir la possession de…, être atteint, titulaire
Noa’a : (être obtenu, être attrapé), être acquis
Raumä : (être obtenu), réussir
Reina : (être obtenu), être accompli
‘Ötai : combat naval
Patu : subdivision d’un district, clan, classe, parti, mur de pierre

Vous aimerez aussi...