N°129 – Te tahi mau fa’a’ohipara’a ō te ‘aito, te ‘āoa

 

Service de la culture et du patrimoine (SCP) – Te pu no te ta’ere e no te faufa’a tumu129 - E reo to'u - tokotoko - bâton de chef marquisien en 'aito - photo Musée de Tahiti et des Îles

 

Par Natea Montillier Tetuanui (vahine), ‘ihi nūna’a, ‘ihi reo (ethnologue, linguiste), Pū nō te ta’ere e te faufa’a tumu (Service de la culture et du patrimoine).

 

 

Teie te tahi mau rā’au ‘i ni’a i nā ‘e’a to’opiti nō ‘Ōpūnohu i Mo’orea – Te ara-tupuna e Te ‘e’a nō te ‘āro’a Pu’uroa – i fana’o i te tahi mau paruai fa’a’ite’itera’a ō tō rātou fa’a’ohipara’a i roto i te orara’a ā te mā’ohi, i te mātāmua iho ā rā.

 

IND = indigène ; POL = introduction

 

‘Aito, toa

Casuarina equisetifolia

 

Hau atu i te 30 mētera i te teitei. I te topara’ahia te teina o Pōmare II i te i’oa Vaira’atoa, maoti te pi’i i riro ai teie ta’o « toa » ei « ‘aito ». Te aura’a ō nā ta’o a tahi, e tumu rā’au ia, e a piti, e toa. E pāruru mata’i te tumu ‘aito i tai, e ha’amaita’i o na i te mau fenua hotu ‘ore. E tupu a’e i te 300 a’e mētera i te teitei i uta. Ia au i te tahi pehe rahura’a ao, mai roto mai i te tino ō te tahi ‘aito (ta’ata) te tupura’a mai ō teie tumu rā’au : te toto, ua riro ei tāpau e tō na rouru ei rau’ere. I mūta’a ra, e ravehia te ‘āma’a rā’au ei moiha’a nō te pātia e nō te tui i te upo’o-‘aha (pani ‘uru i ni’a i te taura nape), ei to’o nō te atua ‘Oro e 2 mētera i te rahi, ei to’o ā te mau ari’i ; e taraihia te ‘aito nō te ‘ōmore (e 3,5 mētera i te roa), te ta’o (‘ōmore e 5 mētera rā i te roa), te fana, te te’a, te patu, te pā’eho, te i’e ; te mau āma’a rā’au, e ravehia ia nō te fa’a’eta’eta i te mau patu fare. I te mātamua, e tanuhia te mau tumu ‘aito i pīha’i iho i te mau marae ei tāpa’o nō te atua nō te tama’i o ‘Oro. I terā ra tau, e tuihia te mau tino pohe e fa’atautauhia i ni’a iho i te tumu ‘aito.

Nō te tarai ‘atā ō te rā’au, e tīfenehia tō na a’a na’ina’i mā te tā’amu ia na, e ia tupu mai, e fa’a-tīoioi-fa’ahou-noa-hia, e i muri mai, ia roa’ahia te hōho’a hina’arohia, e tāpūhia ei matau ‘aore ra ei te’a ‘ō tē hau i te pa’ari. Tō na tāpau mā’ute’ute e riro ia ei ‘ū hiri.

Ia puta ana’e te ta’ata i te nohu, e tūtu’ihia te rau’ere ‘aito i raro noa iho i te vāhi puta nō te tūpohera’a i te ta’ero. Ei hāmanira’a rā’au tahiti ia te ‘āma’a rā’au ‘āpī e te mā’a hotu, ei rā’au ‘ōpī aore rā rā’au ‘ōmaha tihota.

Āoa Acrostichum aureum,

fougère, Golden leather fern, IND

E tupu te ‘āoa i te vāhi varivari e i tātahi ato’a, e rae’a a’e e 2 ‘aore ra e 3 mētera i te teitei. E pāpāhia te huero piri i te fāra’a ō te rau’ere nō te rapa’au i te ‘ō. ‘Āre’a te pape ō te ‘ūmoa rau’ere, e ravehia nō te fa’atupu ruperupe i te rouru. E ‘āno’i i te miti pīha’a e ‘ōtuhi te rā’au i roto i te puta (nohu).

 

Vous aimerez aussi...