Tautai i Ripae, i te fenua ra o Huahine.

[singlepic id=672 w=320 h=240 float=left]
päpa’ihia e Louise Peltzer Groznykh
piahia i roto i te Journal de la Société des Océanistes, n° 72-73, T.37, 1981, ‘api 295-307

Mahana mä’a.
Të na’o mai nei o Mämä ë :
–  » Aita tä tätou e ‘ïna’i nö ananahi.  »
–  » ‘Aiu, haere täua e hï i teie pö.  »
–  » A fa’aineine i te va’a, e haere ana’e tätou e o Papa ma i Raro mai nö te popo’i i te tahi ma’a ‘öura iti, ei ‘arainu
nä täua nö teie pö.  »

Mau te tipi rahi, te tahi mau tapü faraoa iti nö te ‘amu’amu noa ra’a (a)tu i ‘ö mai. Tu’u te va’a i roto i te miti,
rave (i) te hoe, e teie mätou, të haere nei i Raro mai.

Mänino te miti, aitä te mahana i puai roa. Haumärü maita’i. Himenemene noa ïa mätou nä ni’a i te va’a ; e ia
tapae i Raro mai, pa’e tö mätou va’a, e haere ana’e mäua o Mama i uta. O Papa rä, ua haere ïa ona e pa’uma i te
tahi ma’a ‘omoto iti nö te hue, e ‘ohi i te ha’ari nö te kafe, ‘iriti mai (i) te tahi ma’a mä’a iti nö Tapati, a tapü ato’a
mai i te tahi mä’ira nä mäua.

Mäua o Mämä, haere ïa mäua i roto i te ‘änävai, e popo’i i te ‘öura. Ua ‘ite ‘oe i roto pa’i i tera ‘äpo’o iti rahi i
raro a’e i tera tumu purau pa’ari roa.

Nä mua a’e mäua e haere ai i te tahora pape, nä ‘ö mai nei o Mämä ë :
–  » Ha’une ana’e (i) te tahi ‘ö’ini nö tä täua ‘öura e hö’ë ha’ape’e nö te ‘ohi mai i te ma’a mape iti nö ‘änanahi.  »

Ua ‘ite ihoä ïa oe ë, i ö tätou, ia haere ana’e tö tätou mau mämä i roto i te ‘äfa’a, e mea rahi ïa te mau ‘ohipa e
ravehia mai : e mäpë, e tuvava, e ‘ahi’a, e raufau, …

Tae mäua i te pae pape, hi’ohi’o ri’i e ‘öura anei. Eita e ‘ite maita’ihia, nö te mea, e mea puai roa te pape i te
tahe. Nä’ö mai nei o Mama :
 » – A fa’areru ana’e (i) te pape, penei a’e paha ia ë, e haere mai te ‘öura i rapae.  »

Fa’areru atu ra mäua. Aita i maoro, të piripiri mai nei te ‘öura i te hiti pape. Pou atu ra mäua i roto i te pape
nö te popo’i i te ‘öura.

Ua ‘ite ’oe, nö të popo’i (i) te ‘oura, e nehenehe ïa tä ‘oe e rave i te hö’ë pareu piro, e tä’amu ‘oe i ni’a i tö ‘oe ‘a’ï, e tape’a ‘oe i tera e piti peho e toe ra o te pareu, a fa’a’eta’eta maita’i, ei reira ‘oe e haere ai e popo’i i te ‘öura, e parau te popa’a ë, e täipu.

Eiaha ra ‘oe e taipu hä noa i te mau mea ato’a. E taipu ‘oe i te ‘öura, nene’i ‘oe i te pareu nö te fa’atahe i te pape ; eiaha ra ‘oe e nene’i ha’apuai roa, ‘a’unei ho’i ïa tä ‘oe tapë hue e roa’a ‘oi’oi mai ai.

Ia pau ana’e te pape i te tahe, e haru ‘oe i te ‘öura nö te tu’u atu i roto i te ‘ö’ini. Mai te peu ë, e hina’aro ‘oe i tä ‘oe ‘öura ia toe mai i roto i te ‘ö’ini, a täpo’i atu ïa i te tahi mau rau’ere rä’au nä ni’a iho, mai te raufau aore ra te rau’ere ‘opaero, nö te mea, eita ïa te ‘öura e patï mai i rapae. la oti tä ‘oe ‘öura i te tu’uhia i roto i te ‘ö’ini, ha’amata fa’ahou ïa i te popo’i….

Te mau ta’o tämau ‘ä’au
‘ïna’i : aliment carné, poisson ou viande, légumes qui donnent du goût à un plat d’aliments fades
‘auperu : plat principal d’un repas
‘ïna’i moana : produits de la mer
‘ïna’i pätë : charcuterie
‘ïna’i tüpa’i : viande de boucherie
popo’i : attraper avec la main ou un avec un instrument
täipu : puiser de l’eau, prendre avec une épuisette
‘arainu : appât
pareu piro : paréo usé
peho : angle, coin

 

Vous aimerez aussi...