Hiro’a n°182 – E reo to’u

E reo to’u – Direction de la culture et du patri moine (DCP) – Te Papa hīro ’a ‘e Faufa ’a tumu

Te mau ´ū

Rohipehe : Nat ea Montillier Tetuanui (vāhine) ’Ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo www.culture-patrimoine.pf

I te tau tahito, te ha’apūpure te Mā’ohi i te tapa, te taura, te rā’au, te tino.

E mea ta’a ‘ē te tātuha’ara’a ō te mau ‘ū ō te reo tahiti i tō te reo farani.

I terā ra tau, e haro te ta’ata tahiti i te ‘ū i ni’a i te tapa mā te tāpuru i roto i te ‘ūmete ‘aore ra e mea fa’atore hō’ē ‘aore ra e piti reini i te hiti, ‘aore ra e mea tāpiri te rau’ere nahe ānei nō te ha’amau i tō na hoho’a. E mea au nā te nūna’a mā’ohi nō te tau tahitō te mau tāpa’o ’ohie mai te reini ‘āfaro, te ‘āfata, te rapatoru, te menemene, te taimana, te feti’a, ‘oia ho’i e mau taipe, e te tahi mau tāpa’otātau nō te fa’a’ite i te ta’ata, te ‘ānimara, te natura (rā’au, ra’i, moana, atua).

E nehenehe ato’a e ape’e i te ‘ū te ta’o fa’ananea : aneane, ateate, ‘āva’eva’e, teatea, tima, vanevane ; tea ; ‘amaā’ura ; ariari, hina, hinahina, mahe’a, ‘ārumaruma, pa’o, ta’o ; pa’opa’o, tanotano, pūai, oraora, ‘ana’ana, purapura, verovero, ‘āva’eva’e ; i te tahi mau taime, e tano ato’a ia ‘āpe’e te ‘ū piti i te ‘ū mātāmua nō te fa’ananea atu.

Teie te tahi mau ‘ū e fa’ahitihia mai i ni’a i te reini natirar’a Wikipedia i roto i te reo farani ; ‘aita te reo tahiti e fa’ahiti i te mau taiha’a ‘aore ra mā’a ‘ite‘ore i Tahiti ; e mau ta’o nō te mātāmua e te tahi mau ta’o ‘āpī.◆

E fifi ‘ārapo’a ‘auro, e tiare peini ‘auro i ni’a i te hapaina, e tiare pārau ‘ārio; Moorea art créations (T. Gooding) NMT, 2007

E pārau ‘ura’ura, e tāpū ‘ini’ini tahito e te ‘ārahurahu, e ‘āma’a rā’au ‘ini’ini tahitō ‘iva; P. Boixière, Ra’iātea, NMT, 2010

E pu’a ‘ūrep, e tai nīnamu tairoto, KF, 2015

Vous aimerez aussi...