Hiro’a n°156 – E teo tō’u : Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te hotu e te mai’a

156

E REO TŌ ‘U – Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – Te Papa hiro’a ‘e Faufa ‘a tumu

Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te hotu e te mai’a

Rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (vāhine)

’Ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo (Ethnologue , linguiste)

Teie te tahi nau rā’au e tupu nei nā ni’a i nā ‘e’a to’opiti nō ‘Ōpūnohu i Mo’orea – Te ara-tupuna ‘e Te ‘e’a nō te ‘āro’a Pu’uroa – i fāna’o i te tahi mau paruai  fa’a’ite’itera’a i tō rātou fa’a’ohipara’a i roto i te orara’a ā te Mā’ohi, i te mātāmua iho ā rā.

Hotu, hutu Barringtonia asiatica, arbre, Fish poison tree, IND

E fa’a’ohipahia i roto i te rā’au tahiti pātia nohu te mā’a nō te hotu ; e orohia e te ta’ata tahiti, Hāmoa e Fitī ei fa’ata’ero-i’a (e fa’aunuhi te tāpau i te i’a) ; e tā’amuhia te hotu ei pōito-‘ūpe’a i Oteania pā’ato’a.

E taraihia te rā’au ‘uo’uo e te pāutuutu ei va’a, pahī, va’a tau’ati (Henry 2004 :61).

E fa’a’ohipahia ei rā’au fēfē, patia nohu, ma’i ‘iri ; e orohia te mā’a, e tu’uhia i roto i te ‘āpo’o i muri i te pararīra’a ō te fēfē.

Mai’a, mei’a, Musa x paradisiaca bananier, banana tree, POL

I te tau mātamua, ua riro te ohi mei’a ei ō nō te mono i te tutia ta’ata i ni’a i te marae.

E mā’a tumu te mei’a i Totaiete mā ; i roto i te raura’a mei’a ē vai nei, o te mai’a rio tē hau i te au ia tunu ana’e-hia, o te mei’a hāmoa te mea ota. Nā te ‘orometua John Williams nō te pupu mitionare porotetani London Missionary Society i ‘āfa’i i te fenua Hāmoa mai te fenua peretāne te tahi tumu mei’a nō Atia i te matahiti 1839. Ua ha’amata i te reira taime te mau Purutia i te tapiho’o i te mei’a hāmoa e e tae roa atu i te matahiti 1914. Nō Fītī mai te mei’a hāmoa tā Pritchard i ‘āfa’i mai i Tahiti.

E tāpiri pāpū te tāpau ō te rau mai’a nō te ha’amahu i te toto.

E pārarahia te rau mai’a, e ia oti, e ravehia te tipi nō te tāpū i te hī’ata ō tē ha’a-mārū-hia e ia oti, e ravehia terā rau mai’a ei māmahu ahimā’a.

Ua riro te tumu mei’a papahia ei rauai nō te ahimā’a. Ia tāpuruhia te rauai mai’a i ‘euhia vare’au-hia te pape. E ravehia teie pape nō te ‘ū i te taura, i te pae’ore te tapa e te vai atu ra. E rave-ato’a-hia te pa’a marō nō te pū’ohura’a i te tapa ‘āno’i no’ano’a.

E tā’amuhia te mau tumu mai’a nō te hāmani i te hō’ē pa’epa’e.

E tu’u i te tumu me’ia i roto i te auahi, e pātia i te tipi i roto nō te ha’apa’ari. E ravehia te tumu mai’a ‘āpī, e tūpa’ipa’ihia, e tāpirihia i ni’a i te ‘iri nō te ha’amahu i te toto.

IND = indigène ; POL = introduction polynésienne

Légendes

Mā’a e ‘umoa ō te tumu hotu, J-F. Boutaud, Tahiti, 2003

Tumu hotu, N. Montillier Tetuanui, Paopao, Mo’orea, 2007

Tari mai’a Porapora, E. Hopu’u, Papeari, 2008

E toru tari ma’ia tu’uhia i roto i te poiri e te ve’ave’a ō te‘āpo’o tāpo’ihia nō te ha’apara ‘oi’oi ia rātou nō te fa’aineine ite tahi tāmā’ara’a rarahi, E. Hopu’u, Papeari, 2007

Vous aimerez aussi...