Hiro’a n°172 – E reo tō’u : Te tahi mau fa´a´ohipara´a nō te vī e te vine tātahi. Te tahi tātarara´a nō te tāura

172

E reo tō ‘u – Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – E reo tō ‘u Te Papa hīro ’a ‘e Faufa ’a tumu

Te tahi mau fa´a´ohipara´a nō te vī e te vine tātahi. Te tahi tātarara´a nō te tāura

Rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (vāhine) ’Ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo

172 p21 vi mangue1

Teie te parau nō nā rā’au-ō-‘āpī-mai e tupu nei i Mo’orea : te vī e te vine tātahi.

E heheu-ato’a hia te parau nō te tāura, i ni’a iho ā rā i te parauai nō te marae

Te-ti’i-rua i ‘Ōpūnohu

Vī, Mangifera indica, manguier, Mango tree, MOD

E ‘āfa’ihia teie tumu rā’au i te matahiti 1848 mai Initia e te mono-’ātimarara de Goarant de Tromplin. E raverau vī : ‘āma’a poihia (greffée), ‘ōhure pi’o, trésor, ‘atoni, tūtehau, l’abbé, ‘ōpū reva, Julie, Raoul, ‘āpara, carotte, prune, pape, sabot…

Légende

Vī « sabot ». © NMT

Vine tātahi, Coccoloba uvifera, raisinier

du bord de mer, Seagrape tree, MOD

E ‘āfa’ihia teie tumu rā’au nehenehe e te haumarū. E tupu i tātahi e e au tō na mā’a i te vine, nō reira te i’oa ō te tumu, ‘aita rā te mā’a e ‘amuhia. E rau’ere nehenehe e te pa’ari ri’i e te ‘ā’ano.

Légende

Rau’ere vine tātahi. © NMT

Tāura, animal protecteur, Protective animal

I roto i te mau fa’a-ti’a-ra’a, tē fa’ahiti-pinepine- hia ra te parau ō te tāura ; o te vārua ō te tahi tupuna i pohe piri i te atua tei riro mai ei ta’ata, ‘ūrī, vīvī, manu, mo’o, fai, veri, hē, puhi nō te pāruru i te fēti’i.

Terā fēti’i e tō na taura ‘aore ra tō na mau tāura. Nā te tahi mau hua’ai piri i te tupuna ē ‘ite pāpū, ē fa’atura, e tātara i tā rātou mau poro’i.

Légende

Tumu vī…

‘Aero tohorā, pēini Philippe Dubois

Pua’a. © NMT

Vous aimerez aussi...