<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title> &#187; &#8216;Api Ma&#8217;ohi</title>
	<atom:link href="http://www.hiroa.pf/category/api_maohi/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.hiroa.pf</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Tue, 06 Jul 2010 07:00:55 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=9873</generator>
<image>
<link>http://www.hiroa.pf</link>
<url>http://www.hiroa.pf/wp-content/plugins/maxblogpress-favicon/icons/favicon-75.ico</url>
<title></title>
</image>
		<item>
		<title>Tere māta’ita’i i te roto i Tahiti</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2010/05/tere-mata%e2%80%99ita%e2%80%99i-i-te-roto-i-tahiti/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2010/05/tere-mata%e2%80%99ita%e2%80%99i-i-te-roto-i-tahiti/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 26 May 2010 01:09:15 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>
		<category><![CDATA[art]]></category>
		<category><![CDATA[océanie]]></category>
		<category><![CDATA[tahiti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=1896</guid>
		<description><![CDATA[Pāpa’ihia e A. Barion.
Piahia i roto i te Messager de Tahiti, Journal officiel des Établissements français de l’Océanie  Orientale, Te Ve’a nō Tahiti, Tāpati 22 nō tenuare e tae atu i te 26 nō fepuare 1860
Tē teatea ri’i ra te mau tumu e, ua pē ho’i te pae’au i raro, ei reira tō te mata’eina’a [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>
<a href="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/32_hiroa/full_h32_apimaohi.jpg" title="" class="shutterset_singlepic308"  rel="lightbox[1896]">
	<img class="ngg-singlepic ngg-left" src="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/cache/308__320x240_full_h32_apimaohi.jpg" alt="full_h32_apimaohi" title="full_h32_apimaohi" />
</a>
<br />
Pāpa’ihia e A. Barion.</p>
<p>Piahia i roto i te <em>Messager de <a href="http://www.hiroa.pf/tag/tahiti/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with tahiti">Tahiti</a></em>, Journal officiel des Établissements français de l’<a href="http://www.hiroa.pf/tag/oceanie/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with océanie">Océanie</a>  Orientale, <em>Te Ve’a n</em>ō <em><a href="http://www.hiroa.pf/tag/tahiti/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with tahiti">Tahiti</a></em>, Tāpati 22 nō tenuare e tae atu i te 26 nō fepuare 1860</p>
<p>Tē teatea ri’i ra te mau tumu e, ua pē ho’i te pae’au i raro, ei reira tō te mata’eina’a ra e ha’aputuputu ai, e māta’ita’i ai i te ma’irira’a o te rā, i te ahiahi ra, e fa’ati’ati’a haere ai, i taua vāhi ri’i pūa’ia’i ra, i te mau parau i tupu i te reira mahana.</p>
<p>I muri a’e, pou atu ra mātou i raro e māta’ita’i i te hō’ē o taua mau mea huru ‘ē o te fenua nei, tei hina’aro-rahi-hia e te feia pa’ari e ia ‘ite ato’a rātou. I raro a’e, i te poura’a o te hō’ē mou’a teitei, e ‘itehia i te hō’ē vāhi hōhonu, o tei parauhia e tō <a href="http://www.hiroa.pf/tag/tahiti/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with tahiti">Tahiti</a> nei ē, e « ana », e ‘ore ra paha te reira i’oa e au maita’i i teie.</p>
<p>I te mau pae’au ato’a o teienei « ana maito », tē toro haere ra īa te pōhue rarahi, o tei ha’amata te tupura’a mai te tupua’i mou’a mai ā ē tae roa mai i raro, i te vāhi tae’a-‘ore-hia e te mahana, i te hiti o taua ana ra. E tahe ato’a mai ho’i te vetahi ma’a pape ri’i mai ni’a mai, e, o te muhu ana’e ra o te reira te ma’a mea iti a’e e ‘itehia i reira.</p>
<p>E rave rahi tō mātou tāmatara’a i te fa’ahapa i te parau a te feia e rave rahi tei haere mai e hi’o i taua vāhi ra, e o tei vare ana’e i te hi’ora’a i taua vāhi ra. I te hi’ora’ahia ho’i i te mātāmua ra, tē mana’ohia ra īa ē e 50 metera te hōhonu o taua ana ra. E fa’aro’oro’o maite ho’i te tari’a ra i te patēra’a o te ‘ōfa’i i tae’ahia i roto ra e, e maere rahi roa tē tupu, ia ‘ite o ia i taua ‘ōfa’i ra, tei tae’ahia mai tōna ato’a ra puai, i te ma’irira’a i nā metera e pae i pīha’i ‘ē mai i taua hōpe’a ana i mana’o ai au ē e 300 mau metera te hohonu.</p>
<p>O te mau mea huru ’ē ra i ‘itehia i taua ana rahi ra, mai to Sicilia ato’a ra, tē vai ra īa te mau ‘ā’amu huru ‘ē nō taua vāhi ra e, o tē api te mau ‘api parau e rave rahi, ahiri ē i fa’ati’ati’a-haere-hia mai te mau parau tahito e rave rahi nō taua ana i Mara’a ra.</p>
<p>Te huru mau ra o te hō’ē ana, e te mau’ āpo’o rahi ho’i i tupu mau i roto i te fenua nei, tē hi’ohia ra īa ma te pō a pou e te feia ato’a i ‘ore roa i ‘ite noa a’e i te huru o taua mau mea ato’a ra. I mua a’e ho’i i te ‘itea-pāpū-ra’ahia te mau mea o te ao nei, ua fa’ariro īa tō te pae’au i te fa’aro’o i taua mau ana ra ei pārahira’a e, ei tumu nō te mau parau i te mau atua ra. Tō rātou poiri ‘itea-‘ore-hia, te hōhonu tae’a ‘ore, te haruru ri’i i ‘itehia e tei fa’arahi-roa-hia e te mata’ura’a o te ta’ata nei, nā te reira i fa’ariro i taua mau ana ra ei mau vāhi mehameha e te māna’ona’o.</p>
<p><strong>Ta’o t</strong>ā<strong>mau ‘</strong>ā<strong>’au</strong></p>
<p>Abandonner (rejeter, quitter) = <strong>fa’aru’e</strong><br />
Abandonner (repousser, écarter, jeûner, répudier) = <strong>ha’apae</strong><br />
Abandonner (poser, placer, laisser faire) = <strong>vaiiho</strong><br />
Abandonner (lâcher, libérer, laisser filer, céder) = <strong>tu’u</strong><br />
Abandonner (être infidèle) = <strong>t</strong>ā<strong>iva</strong><br />
Abandonner (être parti) = <strong>r</strong>ō<strong>ti’a</strong><br />
Abandonner (le travail) = <strong>topaha’a, ma’iriha’a, ‘ami</strong><br />
Abandonner (sa maison) : <strong>f</strong>ē<strong>ori</strong><br />
Abandonner (quelque chose faute de recevoir un paiement) : <strong>tapuohue</strong><br />
Abandonner (faire abandonner des projets) = <strong>tinatinai</strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2010/05/tere-mata%e2%80%99ita%e2%80%99i-i-te-roto-i-tahiti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Makatea</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2010/04/makatea/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2010/04/makatea/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 28 Apr 2010 08:30:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>
		<category><![CDATA[tahiti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=1866</guid>
		<description><![CDATA[Päpa’ihia i te matahiti 1976 e Teriitauaroa PANI, o tei parauhia ë HEIMAU. Ua riro ei ‘orometua nö te paroita porotëtani i Makatea mai te matahiti 1947 ë 1954.
E motu huru fa&#8217;ati&#8217;ara&#8217;a e te hämanira&#8217;a ta&#8217;a'ë roa teie, i te vetahi atu mau motu nö te pae Tuamotu mä, a ta&#8217;a
noa atu ai Ma&#8217;areva mä. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>
<a href="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/31_hiroa/apimaohifalaisesmakateas.jpg" title="" class="shutterset_singlepic300"  rel="lightbox[1866]">
	<img class="ngg-singlepic ngg-left" src="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/cache/300__320x240_apimaohifalaisesmakateas.jpg" alt="apimaohifalaisesmakateas" title="apimaohifalaisesmakateas" />
</a>
<br />
Päpa’ihia i te matahiti 1976 e Teriitauaroa PANI, o tei parauhia ë HEIMAU. Ua riro ei ‘orometua nö te paroita porotëtani i Makatea mai te matahiti 1947 ë 1954.</p>
<p>E motu huru fa&#8217;ati&#8217;ara&#8217;a e te hämanira&#8217;a ta&#8217;a'ë roa teie, i te vetahi atu mau motu nö te pae Tuamotu mä, a ta&#8217;a<br />
noa atu ai Ma&#8217;areva mä. Makatea, o te hö&#8217;ë teie to&#8217;a rahi feo ë &#8216;ati ti&#8217;a a&#8217;e te motu tä&#8217;ato&#8217;a, nä ni&#8217;a iho iäna e feo<br />
ana&#8217;e, &#8216;aita roa hö&#8217;ë noa a&#8217;e vähi vata, &#8216;ua hope roa i te &#8216;ï i te fenua. Ia nä te mau &#8216;ao&#8217;ao tätou i te hi&#8217;o iäna ë &#8216;ati<br />
a&#8217;e, të &#8216;ite nei tätou i te hö&#8217;ë tahera&#8217;a tahito roa nö te mau feo o tei &#8216;ama i te auahi nö raro mai it e fenua. Ia<br />
au i te mau tuatäpapara&#8217;a a te feiä &#8216;aravihi, e mau fenua teiei o tei tupu mai nä raro i te moana ; o tä te auahi<br />
fenua i türa&#8217;i mai i ni&#8217;a i te &#8216;iriätai i muta&#8217;a iho ra, e vai noa atu ai, &#8216;aita i mo&#8217;e fa&#8217;ahou.<br />
O te huru fa&#8217;ati&#8217;ara&#8217;a ïa e te hämanira&#8217;a nö teie nei motu nö Makatea.</p>
<p><strong>E aha te aura&#8217;a nö töna i&#8217;oa ?</strong></p>
<p>E motu i&#8217;oa aura&#8217;a huru rau roa teie motu nö Makatea . Teie vetahi mau aura&#8217;a nö töna i&#8217;oa :<br />
1 &#8211; Makatea te i&#8217;oa i muta iho ra, o &nbsp;&raquo; Papa-tea &laquo;&nbsp;, &#8216;oia ho&#8217;i o &nbsp;&raquo; Papa &#8216;uo&#8217;uo &laquo;&nbsp;.<br />
2 &#8211; Makatea, te tahi aura&#8217;a &nbsp;&raquo; &#8216;Öfa&#8217;i pe&#8217;e ätea &laquo;&nbsp;, mai te hö&#8217;ë mauha&#8217;a iti faufa&#8217;a &#8216;ore roa e ravehia nei e te mau<br />
&#8216;aito nö te &#8216;aro i te &#8216;enemi, e taura noa a tu&#8217;u ai i te &#8216;öfa&#8217;i i roto a huitä atu ai.<br />
3 &#8211; Makatea, e parau-ato&#8217;a-hia &nbsp;&raquo; Mata ätea &laquo;&nbsp;, mai te huru o te ta&#8217;ata o te reira fenua, e mea ätea tö rätou mata<br />
te tahi i te tahi, o tä te tua ihu i fa&#8217;ata&#8217;a.<br />
4 &#8211; Makatea, te tahi ato&#8217;a aura&#8217;a nö teie i&#8217;oa : &nbsp;&raquo; Te mata o Ätea &laquo;&nbsp;, &#8216;oia ho&#8217;i te mata o te atua ra o Ätea. O te reira<br />
te ti&#8217;aturira&#8217;a mau a te ta&#8217;ata nö te tau tahito.</p>
<p><strong>E teie töna pehepehe</strong></p>
<p>E haere ri&#8217;i au i tai e hi&#8217;ohi&#8217;o ri&#8217;i au i te huru o te &#8216;äi&#8217;a.<br />
Ua &#8216;oi&#8217;oi te mata o Ätea, e manini fa&#8217;atere tö &#8216;outou i Tavahi<br />
E haruru pa&#8217;a'ina te miti i te pari, ua fëto&#8217;ito&#8217;i te &#8216;are o te moana<br />
E mara&#8217;amu te mata&#8217;i e farara nei, tä&#8217;amu te aroha ia&#8217;ü ë,<br />
Makatea teie i te feo rautara &#8216;äno&#8217;i i te repo püre&#8217;a,<br />
Makatea teie i te papa teatea, vaira&#8217;a i te &#8216;ino o te manu,<br />
Te Aeti&#8217;a ta&#8217;u hi&#8217;ora&#8217;a mai, ua türehurehu te moana,<br />
Makatea teie i te feo taratara, tähiri te hau&#8217;a o te maire<br />
Maire ri&#8217;i hu&#8217;a nö Makatea nui, höhore tö ma&#8217;a pa&#8217;a iti,<br />
Makatea teie i te one hu&#8217;a tea, mohimohi te mata o te &#8216;aito,<br />
Të ti&#8217;ati&#8217;a ra te &#8216;aito ro&#8217;o nui, peipei i täna &#8216;ömore,<br />
Verohia Pähara i te &#8216;are o te moana, o te &#8216;ömore ïa a Tangaroa<br />
Makatea teie i te feo rautara, &#8216;äno&#8217;i i te repo püre&#8217;a<br />
Makatea teie i te feo taratara, tähiri i te hau&#8217;a o te maire<br />
Makatea teie i te one hu&#8217;a tea, mohimohi te mata o te &#8216;aito</p>
<p><strong>Ta&#8217;o tämau &#8216;ä&#8217;au</strong></p>
<p><a href="http://www.hiroa.pf/tag/art/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with art">Art</a> (moyen) = <strong>räve&#8217;a, &#8216;aravihi, pa&#8217;ari</strong><br />
<a href="http://www.hiroa.pf/tag/art/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with art">Art</a> (habileté) = <strong>&#8216;ihi, ano&#8217;ite, &#8216;ano&#8217;ihi,</strong><br />
<a href="http://www.hiroa.pf/tag/art/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with art">Art</a> (exprime la beauté) = <strong>ha&#8217;anihinihi</strong><br />
Artiste = <strong>tahu&#8217;a ha&#8217;anihinihi, tahu&#8217;a ano&#8217;ihi, tahu&#8217;a ano&#8217;ite</strong><br />
Artisan = <strong>rima&#8217;ï, tahu&#8217;a</strong><br />
Artisan accompli = <strong>tahu&#8217;a &#8216;ati</strong><br />
Artisan qui écoute tout le monde et gâche tout = <strong>tahu&#8217;a matarau</strong><br />
Dieu des artisans : <strong>Ta&#8217;ere mä&#8217;opo&#8217;opo</strong></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2010/04/makatea/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>E PORO</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2010/03/e-poro/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2010/03/e-poro/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 21 Mar 2010 06:22:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=1727</guid>
		<description><![CDATA[E poro ana vau i Tahiti e
A ara mai (e) ta ù fenua,
A tia mai, ua reru to moe.
Ua reru to moe i teie nei
Ua reru I te hinu o te moni e
Mea anoano ia manaonao e.
E miti patere tei tai e
E miti patere inai e
Hopuhopu ana, e pata te maire.
(E) tarape na te faa, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>
<a href="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/hiroa30_mars2010/800_h30_apimaohi.jpg" title="" class="shutterset_singlepic261"  rel="lightbox[1727]">
	<img class="ngg-singlepic" src="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/cache/261__320x240_800_h30_apimaohi.jpg" alt="800_h30_apimaohi" title="800_h30_apimaohi" />
</a>
<br />
E poro ana vau i <a href="http://www.hiroa.pf/tag/tahiti/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with tahiti">Tahiti</a> e<br />
A ara mai (e) ta ù fenua,<br />
A tia mai, ua reru to moe.</p>
<p>Ua reru to moe i teie nei<br />
Ua reru I te hinu o te moni e<br />
Mea anoano ia manaonao e.</p>
<p>E miti patere tei tai e<br />
E miti patere inai e<br />
Hopuhopu ana, e pata te maire.</p>
<p>(E) tarape na te faa, na te te peho e<br />
I te mau tamarii e<br />
A hoi mai (i) ta ù nei hii e.</p>
<p>A hoi mai na i te tumu e<br />
Tapae mai i te fare nei<br />
Tapae mai, e fare niau e.</p>
<p>Ahimaa taua i te fare nei<br />
Ahimaa i te hotu e<br />
I te hotu o te aia e.</p>
<p>Eiaha te taria e horoa e<br />
I te tai punu o te moni e<br />
E tai ahure (i) to oe hiroa e.</p>
<p>Henri Hiro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2010/03/e-poro/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>E pehe ta&#8217;i vahine</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2010/01/e-pehe-tai-vahine/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2010/01/e-pehe-tai-vahine/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 12 Jan 2010 02:37:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>
		<category><![CDATA[tahiti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=1587</guid>
		<description><![CDATA[(Moanara&#8217;i te täne, &#8216;Aito&#8217;ofä te vahine)
Raiatea, päpa&#8217;ihia i te area matahiti 1824
BSEO n°248, &#8216;api 151-153
E haere mai, mai To&#8217;a, e &#8216;Aito&#8217;ofa ë,
E ta&#8217;u vahine putoru hara ë.
Mai te horora&#8217;a o te au i &#8216;Onoiau ra,
E mai te tahera&#8217;a o vaipu&#8217;e nei,
Te uatainara&#8217;a o tö&#8217;u nei &#8216;ä&#8217;au
Ma te ono i te pe&#8217;era&#8217;a ia &#8216;oe,
E &#8216;Aito’ofa, e [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>(Moanara&#8217;i te täne, &#8216;Aito&#8217;ofä te vahine)</p>
<p>Raiatea, päpa&#8217;ihia i te area matahiti 1824<br />
BSEO n°248, &#8216;api 151-153</p>
<p>E haere mai, mai To&#8217;a, e &#8216;Aito&#8217;ofa ë,<br />
E ta&#8217;u vahine putoru hara ë.<br />
Mai te horora&#8217;a o te au i &#8216;Onoiau ra,<br />
E mai te tahera&#8217;a o vaipu&#8217;e nei,<br />
Te uatainara&#8217;a o tö&#8217;u nei &#8216;ä&#8217;au<br />
Ma te ono i te pe&#8217;era&#8217;a ia &#8216;oe,<br />
E &#8216;Aito’ofa, e aroha mai tö täne, a mate.</p>
<p>Ua tapairu te &#8216;outu i Tainu&#8217;u.<br />
E mata&#8217;u, e ri&#8217;ari&#8217;a, e hau&#8217;aituhia te täne i te fära&#8217;a<br />
E i te hiti mai o te aroha o te vahine herehia.<br />
O te mata nei ä te vähi i&#8217;oi&#8217;o maitata&#8217;i,<br />
Nänä noa iho te täne, te vai ra mararo.</p>
<p>E marama taupe i to&#8217;a te huru o te täne<br />
Te huru o Moanara&#8217;i i teie nei.<br />
Töna &#8216;ino&#8217;ino ë, e ata nui ha&#8217;amarura&#8217;i<br />
Tö te täne i ta&#8217;i i täna vahine i nonoa ra,<br />
E mai ra&#8217;i rumaruma i te aura&#8217;a a&#8217;e o tö&#8217;u ta&#8217;i i teienei.</p>
<p>Auë ho&#8217;i au nei ë ! Auë ho&#8217;i au nei !<br />
Tä&#8217;u vahine iti purotuhara,<br />
Ta&#8217;u hoa here fa&#8217;atoa manava,<br />
Ta&#8217;u hoa ia vero, ua &#8216;eiahia a&#8217;e nei.</p>
<p>E hei fara, e hei hinano<br />
Tä&#8217;u i porofaina nä &#8216;oe, e &#8216;Aito&#8217;ofa ë.<br />
E inaha, ua reva &#8216;oe. Auë ho&#8217;i au nei ë !<br />
Te ravea te rave ia&#8217;u nei ë.</p>
<p>Te manu atu na &#8216;oe i te &#8216;are&#8217;are i te &#8216;äoa atu na,<br />
Të vaiihohia nei o Vavaara e o Rotui,<br />
Te ta&#8217;a ni&#8217;a o Temehani, i muri ia &#8216;oe.<br />
Ua fa&#8217;aru&#8217;e &#8216;oe i tö &#8216;oe hopura&#8217;a iti vai ateatea,<br />
Tä &#8216;oe nei tiare hotura&#8217;a tu&#8217;utu&#8217;u &#8216;ore.<br />
Auë &#8216;oe e &#8216;Aito&#8217;ofa ë, e tïtïhoroa &#8216;oe !</p>
<p>Auë tö&#8217;u mamae ë, e te pi&#8217;oi o tö&#8217;u nei &#8216;a&#8217;au.<br />
Auë te fa&#8217;ano&#8217;i ë e te mana&#8217;o fa&#8217;a'onohi.<br />
Të uruhia nei au i te topatie, Aue täua ë !<br />
Të noinoi maite nei te mana&#8217;o o tö täne nei i te fa&#8217;aaroha.</p>
<p>Auë ta&#8217;u manahai ë !<br />
Tö mata a&#8217;ia&#8217;i i &#8216;aro &#8216;ë atu ë,<br />
Aita atu ra e faufa&#8217;a &#8216;utuäfare ë.<br />
E tara tui au nei, e tara maita&#8217;i au nei.</p>
<p>E aha tä&#8217;u hara i &#8216;ino noa ai e tä&#8217;u vahine ë ?<br />
I hipa &#8216;ë atu nei &#8216;oe ?<br />
E aha &#8216;oe i &#8216;o&#8217;oti pito ai ia&#8217;u nei, i taiva ho&#8217;i ?<br />
E vahine hämani &#8216;ino.</p>
<p>E vero tätautoru tö&#8217;u riri i te &#8216;ötu&#8217;itu&#8217;ira&#8217;a i roto ia&#8217;u nei.<br />
Te mänava ta&#8217;ahihia vau nei.<br />
Të &#8216;a&#8217;ataina nei tö&#8217;u manava ia &#8216;oe<br />
Të to&#8217;eto&#8217;e nei au i te muri aroha-noa-ra&#8217;a.</p>
<p>E &#8216;Aito&#8217;ofa ë, a ho&#8217;i mai.<br />
Teie te püpa &#8216;ura nä &#8216;oe,<br />
Teie te hei &#8216;ura nä &#8216;oe,<br />
Teie te hei poe mata uiui nä &#8216;oe,<br />
Teie tö &#8216;utuäfare,<br />
O vau ïa,<br />
O Moanara&#8217;i täne.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2010/01/e-pehe-tai-vahine/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>TE PIRI&#8217;O&#039;I &#8216;E TE MATAPÖ NÖ VAIAMI (pü’oira’a)</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2009/12/te-pirioi-e-te-matapo-no-vaiami-pu%e2%80%99oira%e2%80%99a/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2009/12/te-pirioi-e-te-matapo-no-vaiami-pu%e2%80%99oira%e2%80%99a/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 16 Dec 2009 21:35:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=1391</guid>
		<description><![CDATA[Të &#8216;amu&#8217;amu noa ra räua, inaha të piri atu nei
räua i pïha&#8217;i iho i te &#8216;änävai o te ari&#8217;i vahine e
tahe ra nä pïha&#8217;i iho i te fare rata. I te hiti &#8216;änävai,
parau atura &#8216;o Piri&#8217;o'i ia Matapö ë :
- &#8216;Eiaha täua e rü noa nö te &#8216;öu&#8217;a, nä&#8217;u e fa&#8217;aue
atu ia &#8216;oe ë : [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[
<a href="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/hiroa26_nov2009/80026apimaohi01.jpg" title="" class="shutterset_singlepic188"  rel="lightbox[1391]">
	<img class="ngg-singlepic ngg-left" src="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/cache/188__320x240_80026apimaohi01.jpg" alt="80026apimaohi01" title="80026apimaohi01" />
</a>

<p>Të &#8216;amu&#8217;amu noa ra räua, inaha të piri atu nei</p>
<p>räua i pïha&#8217;i iho i te &#8216;änävai o te ari&#8217;i vahine e</p>
<p>tahe ra nä pïha&#8217;i iho i te fare rata. I te hiti &#8216;änävai,</p>
<p>parau atura &#8216;o Piri&#8217;o'i ia Matapö ë :</p>
<p>- &#8216;Eiaha täua e rü noa nö te &#8216;öu&#8217;a, nä&#8217;u e fa&#8217;aue</p>
<p>atu ia &#8216;oe ë : &#8216;öu&#8217;a rä.</p>
<p>- Nä reira, &#8216;o &#8216;oe ho&#8217;i tö taua mata, te reo ia &#8216;o</p>
<p>Matapö.</p>
<p>Të &#8216;ite ra &#8216;o Piri&#8217;o'i i te hö&#8217;ë pou i te tahi a&#8217;e</p>
<p>pae o te &#8216;änävai. Të parau nei &#8216;oia ia Matapö ë :</p>
<p>- Fa&#8217;anu&#8217;u ri&#8217;i täua i te pae &#8216;atau, e vähi huru</p>
<p>&#8216;ino ri&#8217;i te pae &#8216;aui.</p>
<p>&#8216;A fa&#8217;anu&#8217;u ho&#8217;i &#8216;o Matapö.</p>
<p>- &#8216;Öu&#8217;a rä.</p>
<p>&#8216;Öu&#8217;a atura &#8216;o Matapö, &#8216;o ni&#8217;a roa i te pou !</p>
<p>Tötopa iho nei räua i roto i te &#8216;änävai.</p>
<p>- E hoa a&#8217;e ra e Piri&#8217;o'i, tö &#8216;oe ho&#8217;i te mata maita&#8217;i,</p>
<p>&#8216;aita ia &#8216;oe i fa&#8217;a'ite mai ë e pou tö mua ia</p>
<p>täua ? &#8216;E&#8217;ere &#8216;oe i te hoa päpü.</p>
<p>Pähono atura &#8216;o Piri&#8217;o'i ë :</p>
<p>- E &#8216;ite &#8216;oe &#8216;ia hau&#8217;a i te moa &laquo;&nbsp;roti&nbsp;&raquo; &#8216;äre&#8217;a te</p>
<p>hau&#8217;a pou, &#8216;aita ia tö &#8216;oe ihu i haru ?</p>
<p>- &#8216;Ino roa tö täua tere i tä &#8216;oe rave, te reo ia o Matapö.</p>
<p>&#8216;Ätiä noa atu, &#8216;ei hau, e höho&#8217;i täua i te fare ma&#8217;i, e tätaiao</p>
<p>terä e haere ra.</p>
<p>I te &#8216;ë&#8217;a ho&#8217;ira&#8217;a i te aroä &#8216;Ämeri, i mua i te hö&#8217;ë fare toa,</p>
<p>të tunuhia ra te firifiri, të hau&#8217;a nei ä &#8216;o Matapö.</p>
<p>- E täpae taua e Piri&#8217;o'i e ti&#8217;i i te tahi firifiri nä täua.</p>
<p>- Nä reira.</p>
<p>Rave mai nei &#8216;o Piri&#8217;o'i i te firifiri &#8216;e te faraoa höpue.</p>
<p>&#8216;Amu mai nei &#8216;o Piri&#8217;o'i i te firifiri, höro&#8217;a te faraoa nä</p>
<p>Matapö.</p>
<p>Te reo ato&#8217;a &#8216;o Matapö i te nä&#8217;öra&#8217;a ë :</p>
<p>- E aha ra, mai te huru ra ë, e firifiri tä &#8216;oe e &#8216;amu na &#8216;e</p>
<p>tä&#8217;u ra, e faraoa höpue ia.</p>
<p>- E&#8217;ere, &#8216;a ha&#8217;avitiviti &#8216;oe i te haere &#8216;a ro&#8217;ohia täua i te ao</p>
<p>&#8216;e &#8216;a &#8216;itehia mai täua e te tïa&#8217;i tuati.</p>
<p>&#8216;Ua täpiri noa räua nä te pae patu i muri i te fare ma&#8217;i.</p>
<p>Nö te vitiviti te &#8216;ävae o Matapö, te üra&#8217;a ia i ni&#8217;a i te &#8216;öfa&#8217;i,</p>
<p>tötopa fa&#8217;ahou iho nei räua.</p>
<p>Teie ä te reo o Piri&#8217;o'i :</p>
<p>- E hoa a&#8217;era e Matapö, te hau&#8217;a firifiri tä &#8216;oe e &#8216;ite, &#8216;äre&#8217;a</p>
<p>te hau&#8217;a &#8216;öfa&#8217;i ra &#8216;aita roa ia. &#8216;Atira noa atu, &#8216;a ti&#8217;a, &#8216;ua tae</p>
<p>täua, &#8216;erä te tïa&#8217;i tuati e ti&#8217;a noa maira i mua i te &#8216;üputa.</p>
<p style="text-align: right;"><strong>Teriitauaroa Heimau PANI</strong>, &nbsp;&raquo; Te mau &#8216;ä&#8217;amu ri&#8217;i huru rau &laquo;&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2009/12/te-pirioi-e-te-matapo-no-vaiami-pu%e2%80%99oira%e2%80%99a/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Te tamaiti ari&#8217;i iti</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2009/11/te-tamaiti-arii-iti/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2009/11/te-tamaiti-arii-iti/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 09 Nov 2009 20:14:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>
		<category><![CDATA[art]]></category>
		<category><![CDATA[tahiti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=1177</guid>
		<description><![CDATA[Puta Le Petit Prince i päpa&#8217;ihia e Antoine de Saint-Exupéry
Hurihia nä roto i te reo tahiti e John Faatae Temariihuriariitehuiupooivaea MARTIN, Haere Pö 2006
I reira te ti&#8217;ara&#8217;a mai te &#8216;ärope. Nä&#8217;ö mai nei :
- Iorana !
Pähono fa&#8217;atura atura te tamaiti ari&#8217;i iti, ma të färiu i muri :
- Iaorana !
&#8216;Aita rä &#8216;oia i &#8216;ite atu, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><img class="alignleft size-full wp-image-1224" style="float: left; margin-right: 10px" title="15025 API MAOHI 02" src="http://www.hiroa.pf/wp-content/uploads/2009/11/15025-API-MAOHI-02.jpg" alt="15025 API MAOHI 02" width="150" height="255" />Puta Le Petit Prince i päpa&#8217;ihia e Antoine de Saint-Exupéry<br />
Hurihia nä roto i te reo <a href="http://www.hiroa.pf/tag/tahiti/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with tahiti">tahiti</a> e John Faatae Temariihuriariitehuiupooivaea MARTIN, Haere Pö 2006</p>
<p>I reira te ti&#8217;ara&#8217;a mai te &#8216;ärope. Nä&#8217;ö mai nei :<br />
- Iorana !<br />
Pähono fa&#8217;atura atura te tamaiti ari&#8217;i iti, ma të färiu i muri :<br />
- Iaorana !<br />
&#8216;Aita rä &#8216;oia i &#8216;ite atu, &#8216;o te reo noa ra tei nä&#8217;ö mai :<br />
- Teie au, tei raro a&#8217;e i te tumu &#8216;äpara&#8230;<br />
Ui atura te tamaiti arii iti :<br />
- &#8216;O vai &#8216;oe ? E hi&#8217;ora&#8217;a vitiviti tö &#8216;oe&#8230;<br />
- E &#8216;ärope au.<br />
Ani atura te tamaiti ari&#8217;i iti iäna :<br />
- Haere mai e ha&#8217;uti täua. &#8216;Auë au i te &#8216;oto rahi ë &#8230;<br />
Pähono mai ra te &#8216;ärope ë :<br />
- E&#8217;ita vau e nehenehe e ha&#8217;uti e o &#8216;oe. &#8216;Aita ä vau i fa&#8217;aratahia.<br />
- Aa ! &#8216;Ätïrä ïa.<br />
&#8216;Ua feruri ri&#8217;i ra &#8216;oia, &#8216;e nä&#8217;ö atura :<br />
- E aha te aura&#8217;a o terä parau &nbsp;&raquo; fa&#8217;arata &nbsp;&raquo; ?<br />
Pähono atu ra te &#8216;ärope ë :<br />
- E &#8216;ere &#8216;oe nö &#8216;onei, e aha tä &#8216;oe e &#8216;imi nei ?<br />
- Të &#8216;imi nei au i te ta&#8217;ata. E aha te aura&#8217;a o te parau &nbsp;&raquo; fa&#8217;arata &nbsp;&raquo; ?<br />
- &#8216;E püpuhi tä te ta&#8217;ata, e a&#8217;ua&#8217;u rätou i te &#8216;änimara. &#8216;E fifi rahi te reira ! &#8216;E fa&#8217;a'amu ato&#8217;a rä rätou i te moa. &#8216;O<br />
te vähi faufa&#8217;a ïa. E mo&#8217;a ato&#8217;a anei tä &#8216;oe e &#8216;imi nei ?<br />
- &#8216;Aita. Të &#8216;imi nei au i te hoa nö&#8217;u. &#8216;E aha te aura&#8217;a nö te parau &nbsp;&raquo; fa&#8217;arata &nbsp;&raquo; ?<br />
Pähono atu ra te &#8216;ärope :<br />
- &#8216;E parau tahito roa ïa, ua mörohi i teie nei. Töna aura&#8217;a &nbsp;&raquo; te natinatira&#8217;a i te mau tä&#8217;aira&#8217;a&#8230; &nbsp;&raquo;<br />
Natinatira&#8217;a i te tä&#8217;aira&#8217;a ?<br />
- &#8216;Oia mau. I teie taime, &#8216;ua riro noa &#8216;oe nö&#8217;u &#8216;ei tamaiti iti hö&#8217;ë ä huru e te tahi atu mau hänere tauatini<br />
tamari&#8217;i &#8216;ë atu. E &#8216;ere &#8216;oe i te mea faufa&#8217;a nä&#8217;u. E &#8216;ere ato&#8217;a vau i te mea faufa&#8217;a nä &#8216;oe. E &#8216;ärope noa vau mai<br />
te hänere tauatini &#8216;ärope &#8216;e&#8217;ë te huru. &#8216;Ia fa&#8217;arata rä &#8216;oe ia&#8217;u, e riro ïa täua ei mea faufa&#8217;a te tahi nö te tahi. &#8216;E<br />
riro &#8216;oe nö&#8217;u &#8216;ei tao&#8217;a &#8216;otahi i teie nei ao. &#8216;E riro ato&#8217;a vau &#8216;ei tao&#8217;a &#8216;otahi nö &#8216;oe i teie nei ao.<br />
Teie atura te reo o te tamaiti ari&#8217;i iti :<br />
- Të ha&#8217;amata nei au i te märamarama i teienei. Të vai nei te hö&#8217;ë tiare &#8230; të mana&#8217;o nei au ë, &#8216;ua fa&#8217;arata &#8216;oia<br />
ia&#8217;u&#8230;<br />
- &#8216;E paha. Ua rau te &#8216;ohipa e tupu nei i ni&#8217;a i te Fenua.<br />
-Ha ! E &#8216;ere tei ni&#8217;a i Te Fenua.<br />
&#8216;Ua maere roa te &#8216;ärope i te nä&#8217;ora&#8217;a ë :<br />
- Tei ni&#8217;a i te tahi atu feti&#8217;a-horo ?<br />
- &#8216;E.<br />
- Të vai ato&#8217;a ra te feiä a&#8217;ua&#8217;u pua&#8217;a i ni&#8217;a i te reira feti&#8217;a-horo ?<br />
- &#8216;Aita.<br />
- Mea au roa ïa ! &#8216;E te moa, të vai ato&#8217;a ra ?<br />
- &#8216;Aita.<br />
&#8216;Ua autä ihora te &#8216;ärope, ma te nä&#8217;ö ë :<br />
- Aita ihoä e &#8216;ohipa motunene e vai nei &#8230;</p>
<p>I te hi&#8217;ora&#8217;a a John F.T. MARTIN &laquo;&nbsp;Iaorana&nbsp;&raquo;, o teie ïa parau ë &nbsp;&raquo; Bonjour &nbsp;&raquo; nä roto i te reo faräni, are&#8217;a &laquo;&nbsp;Ia ora na&nbsp;&raquo;, e aore ra &laquo;&nbsp;Ia ea na&nbsp;&raquo;, teie ïa töna aura&#8217;a : &nbsp;&raquo; Que tu vives &laquo;&nbsp;. &nbsp;&raquo;<br />
Motunene&nbsp;&raquo; : ua oti hope roa.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2009/11/te-tamaiti-arii-iti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Taaroa et la naissance du premier homme &#8211; ‘Apu</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2009/04/taaroa-et-la-naissance-du-premier-homme-apu/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2009/04/taaroa-et-la-naissance-du-premier-homme-apu/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 21 Apr 2009 00:19:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA - scribe</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>
		<category><![CDATA[A La Une]]></category>
		<category><![CDATA[conte]]></category>
		<category><![CDATA[création]]></category>
		<category><![CDATA[culture]]></category>
		<category><![CDATA[légende]]></category>
		<category><![CDATA[mythe]]></category>
		<category><![CDATA[polynésie]]></category>
		<category><![CDATA[tahiti]]></category>
		<category><![CDATA[traditions]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=679</guid>
		<description><![CDATA[Comédie musicale de Coco Hotahota. textes d&#8217;Henri Hiro, traduction de John Mairai.
A l&#8217;instar du précédent Hiro&#8217;a, le texte présenté ici est issu de « Taaroa », une comédie musicale écrite par Henri Hiro en avril 1984 et mise en scène par Coco Hotahota. Propriété de l&#8217;OTAC (Office Territorial d&#8217;Action Culturelle), « Taaroa » est traduit [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Comédie musicale de Coco Hotahota. textes d&#8217;Henri Hiro, traduction de John Mairai.</strong></p>
<p>A l&#8217;instar du précédent Hiro&#8217;a, le texte présenté ici est issu de « Taaroa », une comédie musicale écrite par Henri Hiro en avril 1984 et mise en scène par Coco Hotahota. Propriété de l&#8217;OTAC (Office Territorial d&#8217;Action Culturelle), « Taaroa » est traduit du tahitien par John Mairai et s&#8217;inspire d&#8217;un passage de <a href="http://www.hiroa.pf/tag/tahiti/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with tahiti">Tahiti</a> aux temps anciens de Teuira Henry.</p>
<p>Ce second extrait, intitulé ‘Apu, évoque les multiples formes à travers lesquelles le dieu Taaroa se manifeste à l&#8217;Homme. La plus belle de ces manifestations n&#8217;est autre que la nature qui nous entoure, notre pays&#8230; un merveilleux présent que le Ciel a accordé aux Polynésiens !</p>
<p><strong>‘Apu</strong></p>
<p>Ua ‘apu mano tini, tini rau e,<br />
O te rahu a Taaroa ra e.<br />
Ua täravarava tärava e,<br />
Te ‘apu tinitini a Taaroa.<br />
Hi&#8217;o a&#8217;e ta&#8217;u mata iti nei e,<br />
Ua api au rahi i te hana mo&#8217;a ra.<br />
Färiuriu a&#8217;e ta&#8217;u i aro e,<br />
Popo&#8217;ihia mai ta&#8217;u mata iti nei,<br />
I te iho tuputupu a Taaroa.<br />
Titau mai e, tütonu mai e,<br />
Tütonu mai na ra pa&#8217;i e,<br />
No tö aroha nei ho&#8217;i e,<br />
Faatara ihora ta&#8217;u vaerua<br />
I tera mana hope a Taaroa.<br />
Tärava iho nei ta&#8217;u tino e,<br />
Hipahipa manu i te rahu<br />
‘Una&#8217;una a Taaroa.<br />
Täheiheihia ta&#8217;u mana&#8217;o iti,<br />
I te hei hei-fara o te here e,<br />
E aha atu na ra o te ta&#8217;o e,<br />
Ua rorotahi ta&#8217;u manava iti<br />
I te mëhara rahi o ta&#8217;u tino<br />
Ua riroriro roa i te rahu a Taaroa.<br />
Ei ti&#8217;a'au, ei poiherehere,<br />
E ei aupuru i te tumu nui o ta&#8217;u âi&#8217;a.</p>
<p><strong>« L&#8217;enveloppe »</strong></p>
<p>Innombrables sont les formes de Taaroa.<br />
Se croisant et s&#8217;entrecroisant<br />
Innombrables sont les enveloppes de Taaroa.<br />
Mon regard de mortel contemple avec ravissement<br />
La divine présence en toute chose.<br />
Lorsque je me retourne<br />
Mes yeux sont envahis de la présence de Taaroa.<br />
Il est là, s&#8217;exhortant à contempler.<br />
Contemple dont ô mortel !<br />
Je vis ainsi l&#8217;infini de son amour<br />
Et mon âme se troubla.<br />
Je me prosternai léger comme l&#8217;oiseau<br />
Devant la glorieuse <a href="http://www.hiroa.pf/tag/creation/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with création">création</a> de Taaroa,<br />
Et mon esprit fut saisi d&#8217;un amour infini.<br />
Ô <a href="http://www.hiroa.pf/tag/creation/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with création">création</a>, que fait-il ajouter ?<br />
Tout est fait.<br />
Ô conscience ! Ô mémoire !<br />
Rappelez-moi toujours que je suis le serviteur<br />
Aimant, protecteur de l&#8217;essence de mon pays.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2009/04/taaroa-et-la-naissance-du-premier-homme-apu/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Taaroa et la naissance du premier homme</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2009/03/taaroa-et-la-naissance-du-premier-homme/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2009/03/taaroa-et-la-naissance-du-premier-homme/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 17 Mar 2009 02:59:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA - scribe</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>
		<category><![CDATA[culture]]></category>
		<category><![CDATA[polynésie]]></category>
		<category><![CDATA[tahiti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=626</guid>
		<description><![CDATA[Taaroa est une comédie musicale écrite par Henri Hiro en avril 1984 et mise en scène par Coco Hotahota. Propriété de l&#8217;OTAC (Office Territorial d&#8217;Action Culturelle), le texte est traduit du tahitien par John Mairai. Il s&#8217;inspire d&#8217;un passage de Tahiti aux temps anciens de Henry Teuira, dans lequel est contée la création de l&#8217;univers [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>
<a href="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/hiroa19/taaroa.jpg" title="" class="shutterset_singlepic64"  rel="lightbox[626]">
	<img class="ngg-singlepic ngg-left" src="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/cache/64__120x90_taaroa.jpg" alt="taaroa.jpg" title="taaroa.jpg" />
</a>
Taaroa est une comédie musicale écrite par Henri Hiro en avril 1984 et mise en scène par Coco Hotahota. Propriété de l&#8217;OTAC (Office Territorial d&#8217;Action Culturelle), le texte est traduit du tahitien par John Mairai. Il s&#8217;inspire d&#8217;un passage de <a href="http://www.hiroa.pf/tag/tahiti/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with tahiti">Tahiti</a> aux temps anciens de Henry Teuira, dans lequel est contée la <a href="http://www.hiroa.pf/tag/creation/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with création">création</a> de l&#8217;univers par le dieu Taaroa.  Le texte retrace au rythme languide et magique de l&#8217;éternité la cosmogonie polynésienne : la naissance du ciel, de la montagne, du sable, de la forêt, de la chevrette et de la murène&#8230; jusqu&#8217;à Tii, le premier homme. Morceau choisi.</p>
<p><strong>Nuu atua, Tii</strong></p>
<p>E rai parutu to Rumia,<br />
E ua rurutaina te mau mea atoà,<br />
I te arere o te nuu atua,<br />
E nuu atua hààti, amoamo,<br />
Te nuu atua te ora,<br />
A tumu i te iho tuputupu,<br />
Nuu atua i te rai tuatini,<br />
No te farefare matai te fenua.<br />
Fenua o te pape ruru,<br />
E te pape hau.<br />
E nuu atua i te mana nui,<br />
I te mata raa,<br />
I te rima mana,<br />
E fati ὸu to te fenua<br />
I te aho o to na paoà ihu.<br />
Ua api te piha atua i te nuu àtua.<br />
Nahea rà te piha taata,<br />
A rahu rà TAAROA i raro<br />
I te haro o te haehaa,<br />
Nànà iho ra te mata o TU-MA-TAAROA,<br />
I raro i te piha taata,<br />
Tu mai ra o Tii hoe.</p>
<p><strong>« La <a href="http://www.hiroa.pf/tag/creation/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Posts tagged with création">création</a> des dieux et de Tii le premier homme »</strong></p>
<p>Lorsque Rumia s&#8217;assombrit<br />
Toute chose se met à trembler<br />
Car voici le vol de l&#8217;assemblée des dieux,<br />
Armée envahissante, généreuse,<br />
Dispensatrice de la vie<br />
Source de l&#8217;homme,<br />
Divine assemblé des cieux infinis,<br />
Enveloppe protectrice de la terre,<br />
Terre aux eaux tumultueuses,<br />
Terre des eaux paisibles,<br />
Dieux innombrables au pouvoir incommensurable,<br />
Au regard fascinant et sacré,<br />
A la main puissante.<br />
La terre toute entière se plie<br />
Au souffle divin.<br />
Enfin la chambre des dieux est pleine,<br />
mais qu&#8217;en est il de la chambre de l&#8217;homme ?<br />
Tu-ma-Taaroa daignit regarder vers la terre<br />
Vers la chambre des humains<br />
Et Tii le premier homme se dressa.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2009/03/taaroa-et-la-naissance-du-premier-homme/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
