<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title> &#187; &#8216;Api Ma&#8217;ohi</title>
	<atom:link href="http://www.hiroa.pf/category/api_maohi/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.hiroa.pf</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Thu, 12 Jan 2012 00:45:44 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<image>
<link>http://www.hiroa.pf</link>
<url>http://www.hiroa.pf/wp-content/plugins/maxblogpress-favicon/icons/favicon-75.ico</url>
<title></title>
</image>
		<item>
		<title>Tautai i Ripae, i te fenua ra o Huahine.</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2011/09/tautai-i-ripae-i-te-fenua-ra-o-huahine/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2011/09/tautai-i-ripae-i-te-fenua-ra-o-huahine/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 10 Sep 2011 00:48:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=3137</guid>
		<description><![CDATA[päpa’ihia e Louise Peltzer Groznykh
piahia i roto i te Journal de la Société des Océanistes, n° 72-73, T.37, 1981, ‘api 295-307
Mahana mä&#8217;a.
Të na&#8217;o mai nei o Mämä ë :
- &#160;&#187; Aita tä tätou e &#8216;ïna&#8217;i nö ananahi. &#160;&#187;
- &#160;&#187; &#8216;Aiu, haere täua e hï i teie pö. &#160;&#187;
- &#160;&#187; A fa&#8217;aineine i te va&#8217;a, e [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>
<a href="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/48_hiroa/full_h48_apimaohi.jpg" title="" rel="lightbox[singlepic672]" >
	<img class="ngg-singlepic ngg-left" src="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/cache/672__320x240_full_h48_apimaohi.jpg" alt="full_h48_apimaohi" title="full_h48_apimaohi" />
</a>
<br />
päpa’ihia e Louise Peltzer Groznykh<br />
piahia i roto i te Journal de la Société des Océanistes, n° 72-73, T.37, 1981, ‘api 295-307</p>
<p>Mahana mä&#8217;a.<br />
Të na&#8217;o mai nei o Mämä ë :<br />
- &nbsp;&raquo; Aita tä tätou e &#8216;ïna&#8217;i nö ananahi. &nbsp;&raquo;<br />
- &nbsp;&raquo; &#8216;Aiu, haere täua e hï i teie pö. &nbsp;&raquo;<br />
- &nbsp;&raquo; A fa&#8217;aineine i te va&#8217;a, e haere ana&#8217;e tätou e o Papa ma i Raro mai nö te popo&#8217;i i te tahi ma&#8217;a &#8216;öura iti, ei &#8216;arainu<br />
nä täua nö teie pö. &nbsp;&raquo;</p>
<p>Mau te tipi rahi, te tahi mau tapü faraoa iti nö te &#8216;amu&#8217;amu noa ra&#8217;a (a)tu i &#8216;ö mai. Tu&#8217;u te va&#8217;a i roto i te miti,<br />
rave (i) te hoe, e teie mätou, të haere nei i Raro mai.</p>
<p>Mänino te miti, aitä te mahana i puai roa. Haumärü maita&#8217;i. Himenemene noa ïa mätou nä ni&#8217;a i te va&#8217;a ; e ia<br />
tapae i Raro mai, pa&#8217;e tö mätou va&#8217;a, e haere ana&#8217;e mäua o Mama i uta. O Papa rä, ua haere ïa ona e pa&#8217;uma i te<br />
tahi ma&#8217;a &#8216;omoto iti nö te hue, e &#8216;ohi i te ha&#8217;ari nö te kafe, &#8216;iriti mai (i) te tahi ma&#8217;a mä&#8217;a iti nö Tapati, a tapü ato&#8217;a<br />
mai i te tahi mä&#8217;ira nä mäua.</p>
<p>Mäua o Mämä, haere ïa mäua i roto i te &#8216;änävai, e popo&#8217;i i te &#8216;öura. Ua &#8216;ite &#8216;oe i roto pa&#8217;i i tera &#8216;äpo&#8217;o iti rahi i<br />
raro a&#8217;e i tera tumu purau pa&#8217;ari roa.</p>
<p>Nä mua a&#8217;e mäua e haere ai i te tahora pape, nä &#8216;ö mai nei o Mämä ë :<br />
- &nbsp;&raquo; Ha&#8217;une ana&#8217;e (i) te tahi &#8216;ö&#8217;ini nö tä täua &#8216;öura e hö’ë ha&#8217;ape&#8217;e nö te &#8216;ohi mai i te ma&#8217;a mape iti nö &#8216;änanahi. &nbsp;&raquo;</p>
<p>Ua &#8216;ite ihoä ïa oe ë, i ö tätou, ia haere ana&#8217;e tö tätou mau mämä i roto i te &#8216;äfa&#8217;a, e mea rahi ïa te mau &#8216;ohipa e<br />
ravehia mai : e mäpë, e tuvava, e &#8216;ahi&#8217;a, e raufau, &#8230;</p>
<p>Tae mäua i te pae pape, hi&#8217;ohi&#8217;o ri&#8217;i e &#8216;öura anei. Eita e &#8216;ite maita&#8217;ihia, nö te mea, e mea puai roa te pape i te<br />
tahe. Nä&#8217;ö mai nei o Mama :<br />
&nbsp;&raquo; &#8211; A fa&#8217;areru ana&#8217;e (i) te pape, penei a&#8217;e paha ia ë, e haere mai te &#8216;öura i rapae. &nbsp;&raquo;</p>
<p>Fa&#8217;areru atu ra mäua. Aita i maoro, të piripiri mai nei te &#8216;öura i te hiti pape. Pou atu ra mäua i roto i te pape<br />
nö te popo&#8217;i i te &#8216;öura.</p>
<p>Ua &#8216;ite ’oe, nö të popo&#8217;i (i) te &#8216;oura, e nehenehe ïa tä &#8216;oe e rave i te hö&#8217;ë pareu piro, e tä&#8217;amu &#8216;oe i ni&#8217;a i tö &#8216;oe &#8216;a&#8217;ï, e tape&#8217;a &#8216;oe i tera e piti peho e toe ra o te pareu, a fa&#8217;a'eta&#8217;eta maita&#8217;i, ei reira &#8216;oe e haere ai e popo&#8217;i i te &#8216;öura, e parau te popa&#8217;a ë, e täipu.</p>
<p>Eiaha ra &#8216;oe e taipu hä noa i te mau mea ato&#8217;a. E taipu &#8216;oe i te &#8216;öura, nene&#8217;i &#8216;oe i te pareu nö te fa&#8217;atahe i te pape ; eiaha ra &#8216;oe e nene&#8217;i ha&#8217;apuai roa, &#8216;a&#8217;unei ho&#8217;i ïa tä &#8216;oe tapë hue e roa&#8217;a &#8216;oi&#8217;oi mai ai.</p>
<p>Ia pau ana&#8217;e te pape i te tahe, e haru &#8216;oe i te &#8216;öura nö te tu&#8217;u atu i roto i te &#8216;ö&#8217;ini. Mai te peu ë, e hina&#8217;aro &#8216;oe i tä &#8216;oe &#8216;öura ia toe mai i roto i te &#8216;ö&#8217;ini, a täpo&#8217;i atu ïa i te tahi mau rau&#8217;ere rä&#8217;au nä ni&#8217;a iho, mai te raufau aore ra te rau&#8217;ere &#8216;opaero, nö te mea, eita ïa te &#8216;öura e patï mai i rapae. la oti tä &#8216;oe &#8216;öura i te tu&#8217;uhia i roto i te &#8216;ö&#8217;ini, ha&#8217;amata fa&#8217;ahou ïa i te popo&#8217;i&#8230;.</p>
<p><strong>Te mau ta’o tämau ‘ä’au</strong><br />
<strong>‘ïna’i</strong> : aliment carné, poisson ou viande, légumes qui donnent du goût à un plat d’aliments fades<br />
<strong>‘auperu</strong> : plat principal d’un repas<br />
<strong>‘ïna’i moana</strong> : produits de la mer<br />
<strong>‘ïna’i pätë</strong> : charcuterie<br />
<strong>‘ïna’i tüpa’i</strong> : viande de boucherie<br />
<strong>popo’i</strong> : attraper avec la main ou un avec un instrument<br />
<strong>täipu</strong> : puiser de l’eau, prendre avec une épuisette<br />
<strong>‘arainu</strong> : appât<br />
<strong>pareu piro</strong> : paréo usé<br />
<strong>peho</strong> : angle, coin</p>
<p>&nbsp;</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: right; margin-left: 10px;"><g:plusone size="standard" count="1" href="http://www.hiroa.pf/2011/09/tautai-i-ripae-i-te-fenua-ra-o-huahine/">{lang: 'fr'}</g:plusone></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2011/09/tautai-i-ripae-i-te-fenua-ra-o-huahine/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pehe Maeva na te Haga Matakeinaga kia Kiho-Tumu (Fagu Maeva)</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2011/08/pehe-maeva-na-te-haga-matakeinaga-kia-kiho-tumu-fagu-maeva/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2011/08/pehe-maeva-na-te-haga-matakeinaga-kia-kiho-tumu-fagu-maeva/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 23 Aug 2011 00:25:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=3062</guid>
		<description><![CDATA[J. Frank Stimson, The cult of Kiho-Tumu, Bernice P. Bishop Museum, bulletin 111, Honolulu, Hawaii, published by the Museum 1933, p 44.
&#160;&#187; Kua hakavai a ano ra &#160;&#187;
&#160;&#187; te Tumu e, &#160;&#187;
&#160;&#187; Kua hakavai ano ra te Tumu &#160;&#187;
&#160;&#187; ki raro ake i Havaiki. &#160;&#187;
&#160;&#187; Ko te Fatu-mehameha, &#160;&#187;
&#160;&#187; Ko te Tumu o aua haga [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>J. Frank Stimson, The cult of Kiho-Tumu, Bernice P. Bishop Museum, bulletin 111, Honolulu, Hawaii, published by the Museum 1933, p 44.</p>
<p>&nbsp;&raquo; Kua hakavai a ano ra &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; te Tumu e, &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; Kua hakavai ano ra te Tumu &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; ki raro ake i Havaiki. &nbsp;&raquo;</p>
<p>&nbsp;&raquo; Ko te Fatu-mehameha, &nbsp;&raquo;</p>
<p>&nbsp;&raquo; Ko te Tumu o aua haga nui : &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; Ko te Tumu o te Po, &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; Ko te Tumu o te Ao, &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; Ko te Tumu o te Ragi. &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; Ka noho o matakeinaga ki te Ao &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; ka maeva ki te Tumu ra e, &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; A ! Ai ! &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; No te Fakariki&#8230; &nbsp;&raquo;</p>
<p>&nbsp;&raquo; No te Fakariki taua Vai-nui e tatahe &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; ki raro i Havaiki. &nbsp;&raquo;</p>
<p>&nbsp;&raquo; Ko te Vai-puna-ariki na ; &nbsp;&raquo;</p>
<p>&nbsp;&raquo; Ko te vai tapu ia no te Atua-nui &nbsp;&raquo;</p>
<p>&nbsp;&raquo; Ka roaka o roto o taua vai nei : &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; Ko te Nuku o te Po, &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; Ko te Nuku o te Ao, &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; Ko te Ragi o ruga nei, &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; Kia higo ko aua matakeinaga o te Ao, &nbsp;&raquo;</p>
<p>&nbsp;&raquo; Ka maeva ko te tini fakakite e &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; Ko Kiho te Tumu ra e. &nbsp;&raquo;</p>
<p>&nbsp;&raquo; Ka noho ko te mano ki ruga i Tua-raki, &nbsp;&raquo;<br />
&nbsp;&raquo; Ka maeva ki te Tumu ra e ! &nbsp;&raquo;</p>
<p>&nbsp;&raquo; Ko vau, ko Fariu-a-Makitua, te fakakite atu nei au kia koutou e ko te fakahopega teie o teie<br />
kupu vanaga mahauhau no te fakakite haga i to Kiho-Tumu tupu haga e a na haga haga nui i<br />
fakatupu mai. &nbsp;&raquo;<br />
“Kua oti.”</p>
<p><span style="text-decoration: underline;"><strong>Ta’o tämau ‘ä’au</strong></span><br />
<strong>hakavai</strong> = <strong>vai</strong> = exister, être, rester, demeurer, durer<br />
<strong>tumu</strong> = racine, origine, cause, raison, fondation, source<br />
<strong>fatu</strong> = seigneur, maître, employeur, propriétaire<br />
<strong>mehameha</strong> = effrayant, terrifiant, terreur, frayeur, être effrayé, être terrifié<br />
<strong>aua</strong> = <strong>täua</strong> = nous deux, toi et moi,<br />
<strong>haga</strong> = <strong>&#8216;ohipa</strong> = choses<br />
<strong>ragi</strong> = <strong>ra&#8217;i</strong> = ciel, firmament, chef suprême<br />
<strong>fakariki</strong> = <strong>färi&#8217;i</strong> = recevoir, accepter<br />
<strong>roaka</strong> = <strong>roa&#8217;a</strong> = être obtenu, être attrapé<br />
<strong>higo</strong> = <strong>hi&#8217;o</strong> = regarder, voir</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: right; margin-left: 10px;"><g:plusone size="standard" count="1" href="http://www.hiroa.pf/2011/08/pehe-maeva-na-te-haga-matakeinaga-kia-kiho-tumu-fagu-maeva/">{lang: 'fr'}</g:plusone></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2011/08/pehe-maeva-na-te-haga-matakeinaga-kia-kiho-tumu-fagu-maeva/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Pour que germent les jeunes pousses</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2011/07/pour-que-germent-les-jeunes-pousses/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2011/07/pour-que-germent-les-jeunes-pousses/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 18 Jul 2011 20:15:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>
		<category><![CDATA[A La Une]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=3018</guid>
		<description><![CDATA[Tous les ans, le département des Arts traditionnels du Conservatoire oriente son travail sur le thème choisi par l’UNESCO. Cette année, il s’agissait des forêts : une occasion unique de sensibiliser les jeunes élèves à la fragilité de la nature. C’est Mamie Louise, trésor vivant de la danse et poétesse inspirée, qui écrit toutes les compositions [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Tous les ans, le département des Arts traditionnels du Conservatoire oriente son travail sur le thème choisi par l’UNESCO. Cette année, il s’agissait des forêts : une occasion unique de sensibiliser les jeunes élèves à la fragilité de la nature. C’est Mamie Louise, trésor vivant de la danse et poétesse inspirée, qui écrit toutes les compositions (‘<em>aparima</em>, <em>pata’u</em> et <em>ote’a</em>) sur lesquelles les apprentis danseurs se sont exprimés toute l’année. Voici en exclusivité ces supports de la vivacité du ‘<em><a href="http://www.hiroa.pf/tag/ori/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Voir les articles classés avec ori">ori</a> <a href="http://www.hiroa.pf/tag/tahiti/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Voir les articles classés avec tahiti">tahiti</a>,</em> dont vous avez pu apprécier la richesse lors du gala du Conservatoire en juin dernier. </strong></p>
<table>
<tbody>
<tr>
<td style="vertical-align: top;">Mauriuri peretai<br />
I te taitairaa mai e<br />
Te tiáraa mai maruapo<br />
Matamata aera peretai e<br />
I te hiti taha te fenua e<br />
Tei faa hirinai taooto te fenua e<br />
I te rumaruma o te po<br />
Tahiri te matai na te peho<br />
Puhihauhau te hupe rii au e<br />
O tei tahei te papa fenua<br />
Te rumarumapo o maruapo<br />
O tei faaheimoe te fenua<br />
I te heeraa o te tau e<br />
Toro mai nei maruapo<br />
Te apurima tahopu ia oe  te fenua e<br />
Taai mai nei te anave aho ora e<br />
Tei tahitahi te aore reva<br />
Te matai ora no to oe na haereraa e<br />
Tiau ae nei o na rima<br />
Ma te heihei ia oe te fenua e<br />
Mau ae nei te tiarama maramarama<br />
O hina aratai te fenua<br />
I roto i te rumarumapo<br />
O maruapo</td>
<td style="vertical-align: top;">Le grillon chante<br />
De manière insistante<br />
Alors que la nuit s’installe<br />
Jetant un coup d’œil<br />
A l’extrémité de la terre<br />
Il sentit celle-ci frémir<br />
Sous le couvert de l’obscurité<br />
Le vent se promène dans la vallée<br />
Diffusant doucement sa fraîcheur<br />
Jusqu’à couvrir la terre entière<br />
La nuit est si dense qu’elle<br />
Couvre la terre d’un voile d’illusion<br />
Au moment ou le temps s’échappe<br />
Alors la nuit étend la main<br />
Afin d’étreindre la terre<br />
Dans un souffle long<br />
Qui éloigne le néant<br />
Un souffle qui rappelle ton départ<br />
Nos mains se rejoignent<br />
Pour t’honorer d’une couronne<br />
Et pour brandir le flambeau<br />
De Hina, gardienne de la terre<br />
Malgré l’obscurité<br />
De la nuit<br />
(…)</td>
</tr>
<tr>
<td style="vertical-align: top;">Hià aera o te natura<br />
I tona tereraa e<br />
Huihui moria i te taha e<br />
I te taha reva o te ra&#8217;i e<br />
Horohoro nu&#8217;unu&#8217;u tapu avae e<br />
Horo nu&#8217;u taureà e<br />
Uiui to poro avae<br />
Pahee taureà te rereraa mai e<br />
Mahuta haumoe i te reva e<br />
Rere tahopu mai<br />
Te matai o to&#8217;u aià e<br />
Toro to rima a hau te matai<br />
Tei faataha na pererau i te reva e<br />
Ua rere ua rere te hitiraa o te ra<br />
Tutaperepere aera o te tau e<br />
Ua tau, ua tau i to&#8217;u ai<br />
Tifene parahi i raro e<br />
Patu i raro, patu to rima<br />
Poa o te tau i to&#8217;na hororaa e<br />
Pai i te reva paipai ra<br />
Hià o te tau te tiàraa mai e<br />
Tutaperepere aera taureà e<br />
Hià taureà te nu&#8217;uraa mai<br />
I to&#8217;u mau hinaaro rahi e<br />
Te horiri toétoé o te ao e<br />
O tei tahopu hia mai<br />
Te hihi ahi tamahanahana<br />
Teie nei ao uri o te tau<br />
Tutaperepere aera te natura<br />
Ua uri te ra&#8217;i<br />
Horiri toétoé te fenua<br />
Ua unuhiarei te rereraa<br />
Oe te amata auahi<br />
O te mau hia&#8217;ai o te natura<br />
I to oe na oraraa e<br />
Tei haa mahui<br />
Faaateate to oe na a&#8217;au<br />
O tei haamau te taime e<br />
I roto te nu&#8217;uraa o te tau e<br />
E te tau e, o oe te tià aratai<br />
Te tiàrama turama te natura<br />
I to oe na haere a e<br />
Tei tahopu te mau hia&#8217;ai<br />
Te amata auahi o te rahu ora e<br />
O te aumii aratai i te hau e te natura<br />
Na te éa rii moe e<br />
Ua  marohi ua faaoriorio te fenua<br />
E ua haamio aera te natura</td>
<td style="vertical-align: top;">La nature chuta<br />
En marchant,<br />
Se croyant en représentation<br />
Aux extrémités du monde,<br />
Ses pas se sont emballés.<br />
Comme une horde jeune et véloce<br />
La plante des pieds frotte<br />
Le danseur glisse tel un oiseau<br />
Porté par la brise haumoe<br />
Vole dans cette direction<br />
Sur le dos du souffle de notre terre<br />
Etend tes mains et reçoit la paix<br />
Qui soutient les ailes<br />
Qui volent et s’éloignent vers l’Est<br />
Le temps vacilla<br />
Et se posa sur ma terre<br />
Pour s’y asseoir<br />
Les mains battirent le sol<br />
En claquant<br />
Frappant l’air à plusieurs reprises<br />
Le temps vacilla en se levant<br />
Le jeune trébucha<br />
De son pas hésitant<br />
Face à mes désirs<br />
Un frisson me traverse<br />
Et me saisi tout le corps<br />
Les rayons de chaleur<br />
De ce monde m’enlacent<br />
La nature hésita<br />
Le ciel s’est assombri<br />
La terre frissonne de froid<br />
Le vol s’en est allé<br />
Tu ressembles aux brindilles incandescentes<br />
Des désirs de la nature<br />
Tout le long de ta vie<br />
Qui mit à jour tes sens<br />
Qui libéra tes entrailles<br />
Qui figea le temps<br />
Durant sa course<br />
Le temps est le guide<br />
Le flambeau qui illumine la nature<br />
Sur le chemin<br />
Qui apaisa les envies<br />
Le feu de la nature<br />
Les désirs qui conduisent la paix et la nature<br />
Par les sentiers cachés<br />
La terre s’est desséchée, elle s’est fanée<br />
Et la nature se rebiffa<br />
(…)</td>
</tr>
<tr>
<td style="vertical-align: top;">To&#8217;u fenua o to&#8217;u ia papa<br />
O to&#8217;u tipaeraa to&#8217;u nohoraa<br />
To&#8217;u fenua te opu o to&#8217;u nei ora<br />
Te pito o to&#8217;u nei tumu<br />
Te àà to&#8217;u nei hiro<br />
Tei faàamu to&#8217;u nei tupu<br />
Tei mahora i nià te pāpā<br />
Te amaà o te tumu o to&#8217;u fenua<br />
O tei tahiri i te amaà rima<br />
O te rauere manirima o te tumu<br />
I te ao reva o te fenua<br />
E ua nape mai<br />
Te rauere apurima<br />
Tei tahiri te matai<br />
I te taha o te papa reva<br />
O tei faatià te urupoo o te fenua<br />
I te vahi teitei o te papa<br />
Te pito fenuaTe a&#8217;au o te papa<br />
Te àà o te tumu<br />
Te pou tafare o to&#8217;u tiperaa<br />
E to&#8217;u turiraa<br />
I te vahi heeuri<br />
O to&#8217;u nei fenua<br />
Te opu o te papa fenua</td>
<td style="vertical-align: top;">Ma terre est mon socle<br />
Mon point d’ancrage<br />
Ma terre est le cœur de mon être<br />
Le centre de mon existence<br />
Les racines de mon essence<br />
Qui nourrissent ma vie<br />
Exposées sur la place publique<br />
Les branches de l’arbre de mon pays<br />
Où se balancent les rameaux<br />
Et son feuillage<br />
Remplissent l’espace<br />
Les feuilles me saisissent fermement<br />
Comme des mains griffées<br />
Face au vent qui souffle<br />
Depuis la côte vers les cimes<br />
Le vent s’est réveillé<br />
Au sommet du rocher<br />
Où se situe le centre du monde<br />
Le cœur de la force<br />
Les racines puissantes de l’arbre<br />
Les piliers de ma terre d’accueil<br />
Où fléchissent mes genoux<br />
Tant d’abondance et de générosité<br />
Me forcent au respect de ma terre<br />
Du ventre de la terre nourricière</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: right; margin-left: 10px;"><g:plusone size="standard" count="1" href="http://www.hiroa.pf/2011/07/pour-que-germent-les-jeunes-pousses/">{lang: 'fr'}</g:plusone></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2011/07/pour-que-germent-les-jeunes-pousses/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Rauti tama&#8217;i</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2011/06/rauti-tamai/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2011/06/rauti-tamai/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 08 Jun 2011 01:25:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=2967</guid>
		<description><![CDATA[I ‘apohia mai e M. Chadourne täne i roto i te ve’a Bulletin de la Société d&#8217;Etudes Océaniennes, n°248 septembre 1989, ‘api 113-115
E vana&#8217;a aitu, e Tumata&#8217;aroa,
Te vana&#8217;a a te atua uru ma te ahu,
Te vana&#8217;a o te Ari&#8217;i,
Te vana&#8217;a a Teahio,
Te vana&#8217;a a te tüturi ma te paepae,
Te vana&#8217;a a te fatu moana,
Te vana&#8217;a [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>I ‘apohia mai e M. Chadourne täne i roto i te ve’a Bulletin de la Société d&#8217;Etudes Océaniennes, n°248 septembre 1989, ‘api 113-115</p>
<p>E vana&#8217;a aitu, e Tumata&#8217;aroa,<br />
Te vana&#8217;a a te atua uru ma te ahu,<br />
Te vana&#8217;a o te Ari&#8217;i,<br />
Te vana&#8217;a a Teahio,<br />
Te vana&#8217;a a te tüturi ma te paepae,<br />
Te vana&#8217;a a te fatu moana,<br />
Te vana&#8217;a a te &#8216;upe&#8217;a matatini,<br />
I huria i te ‘ähoa huri fenua,<br />
I täfifia i te tü moana,<br />
Te vana&#8217;a a Ruaroroira&#8217;i<br />
Te vana&#8217;a i ni&#8217;a i te ra&#8217;i tahua.<br />
E pono i te pono<br />
E pono i te fare &#8216;aitama’i, ia Ihitea&#8217;e, ia Ihitetoa.<br />
Te vana&#8217;a a Fanaura toa i te Pü Maruia,<br />
Te vana&#8217;a i te to&#8217;oto&#8217;o ia Ruaiaipao.<br />
Fa&#8217;arava i te piripiri mai te &#8216;aere i tai ë,<br />
I te aro o Aua,<br />
I tai i te avaava.<br />
Tüti’a a&#8217;e i te pahu e au teina ri&#8217;i ë.<br />
Ei fau tei te upo&#8217;o, ei ru’uru’u tei te tua,<br />
Ei taumi tei te aro, ei tatua i te manava taiä.<br />
Ua taiä Petea, taiä Huaroro ia Tö Pörahu, ta&#8217;u &#8216;omore ë.<br />
E &#8216;ofa&#8217;i o Tu o te &#8216;amiomio,<br />
E ‘oti i te fara &#8216;aoaoao, tapü i te niurohiti.<br />
E va&#8217;a rau e ti&#8217;a nei.<br />
O Atea o te pö te vahine, o te ao te tane.<br />
Të ti&#8217;a nei Honoura i te Pü Maruia.<br />
Të &#8216;apo&#8217;apo nei i te manava o a taure&#8217;are&#8217;a.<br />
Të &#8216;<a href="http://www.hiroa.pf/tag/ori/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Voir les articles classés avec ori">ori</a> nei te heiva o te tama&#8217;i.<br />
Të piripiri ma te &#8216;aere i tä ë,<br />
Ma Tainanu tumata&#8217;ata maita&#8217;i i te aro o Aua,<br />
&#8216;Iritia i te pahu, e a&#8217;u teina ri’i ë,<br />
E Ari’i ho&#8217;i i te pua ia uta, e a&#8217;u teina ri’i ë.’</p>
<p><span style="text-decoration: underline;">Ta’o tämau ‘ä’au</span><br />
<strong>tüturi </strong>siège d’honneur sur le marae<br />
<strong>‘ähoa huri fenua</strong> ouragan<br />
<strong>tü moana</strong> grand océan<br />
<strong>pono</strong> conduire<br />
<strong>Pü Maruia</strong> marae ari’i de Papara<br />
<strong>fa’arava</strong> assembler<br />
<strong>tüti’a</strong> redresser<br />
<strong>fau</strong> couvre chef<br />
<strong>ru’uru’u</strong> corde, attacher</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: right; margin-left: 10px;"><g:plusone size="standard" count="1" href="http://www.hiroa.pf/2011/06/rauti-tamai/">{lang: 'fr'}</g:plusone></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2011/06/rauti-tamai/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>&#8216;ÄRU&#8217;I : E AO TE PÖ</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2011/05/arui-e-ao-te-po/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2011/05/arui-e-ao-te-po/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 26 May 2011 02:12:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=2905</guid>
		<description><![CDATA[Päpa’ihia e Jacky BRYANT
Ia he&#8217;e te rä i te &#8216;iriätai, hïtoretore, &#8216;ïravarava, &#8216;ura&#8217;ura, &#8216;una&#8217;una te ra&#8217;i.
&#8216;Äuë te &#8216;ï&#8217;ï maita&#8217;i o to&#8217;u mata i te raurau o te reva.
Taime poto tïa&#8217;i färi&#8217;i i te mänihini.
Era a&#8217;e mai nei !
Të fa&#8217;anu&#8217;unu&#8217;u au noa mai ra o Pö.
Pö e töna huru : märehurehu, tüheruheru ë &#8216;ärehurehu roa a&#8217;e [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Päpa’ihia e Jacky BRYANT</p>
<p>Ia he&#8217;e te rä i te &#8216;iriätai, hïtoretore, &#8216;ïravarava, &#8216;ura&#8217;ura, &#8216;una&#8217;una te ra&#8217;i.<br />
&#8216;Äuë te &#8216;ï&#8217;ï maita&#8217;i o to&#8217;u mata i te raurau o te reva.<br />
Taime poto tïa&#8217;i färi&#8217;i i te mänihini.<br />
Era a&#8217;e mai nei !<br />
Të fa&#8217;anu&#8217;unu&#8217;u au noa mai ra o Pö.<br />
Pö e töna huru : märehurehu, tüheruheru ë &#8216;ärehurehu roa a&#8217;e nei.<br />
Ua &#8216;iritihia te &#8216;öro&#8217;a, e ao te pö.<br />
E pö &#8216;iritihia e Ta&#8217;urua horo ahiahi.<br />
Mai te morï teitei te huru nö te fa&#8217;aara i te fenua ë, &#8216;eie o Rua, &#8216;eie o Ana.<br />
Ahiri e hömä, a neva noa a&#8217;e na te upo&#8217;o i ni&#8217;a… &#8216;eie tö te ra&#8217;i, ua &#8216;ämui mai :<br />
O Mere i te &#8216;ao&#8217;ao, o Pipiri räua o Rehua i te tahi a&#8217;e pae,<br />
O Anarua i piha&#8217;a atu, o Matari&#8217;i i te hiti, te Matau a Maui terä iho atu.<br />
&#8216;Äru&#8217;i hanahana… &#8216;äru&#8217;i nö te fa&#8217;ahanahana i te &#8216;öro&#8217;a.<br />
E pö re&#8217;are&#8217;a nö te fa&#8217;a'oa&#8217;oa, e pö tüpäpa&#8217;u nö te mau varua,<br />
E pö &#8216;ere i te päoa, e pö ara ia vai &#8216;ara&#8217;ara,<br />
E pö tinitini i tö raura&#8217;a, e pö rumaruma i te ata täpo&#8217;ipo&#8217;i.<br />
&#8216;Äru&#8217;i tei &#8216;ï te mana… &#8216;äru&#8217;i nö te mana varua.<br />
E pö &#8216;itehia nä roto i töna i&#8217;oa !<br />
Tïreo te &#8216;äva&#8217;e &#8216;äpï, horora&#8217;a i&#8217;a.<br />
Höata te mata &#8216;ata&#8217;ata.<br />
Ma&#8217;iri atu ai nau märama, &#8216;eie Hu&#8217;a i te tutura&#8217;a huero.<br />
Nä Hotu e fa&#8217;anaho i te tanura&#8217;a mä&#8217;a.<br />
E &#8216;öpani mai ai Motu te pö pöiri.<br />
&#8216;Äuë te fäna&#8217;o : fäna&#8217;o tö te fenua, fäna&#8217;o tö te tai, fäna&#8217;ö tö te reva…<br />
&#8216;Äruì &#8216;öpere i te maita&#8217;i… &#8216;äru&#8217;i nö te &#8216;atira&#8217;a.<br />
&#8216;Äru&#8217;i hanahana, &#8216;äru&#8217;i mana, &#8216;äru&#8217;i maita&#8217;i.<br />
E haerepö te ta&#8217;ata fa&#8217;ati&#8217;a, e haerepö te ta&#8217;ata tämau,<br />
E &#8216;ärere nö te pö e nä te pö.<br />
Eiaha e ui ë, e ao te pö ?<br />
Tei tö mata noa ra töna varua.<br />
&#8216;ÄRU&#8217;I : E AO TE PÖ<br />
Päpa’ihia e Jacky BRYANT</p>
<p><strong>Ta’o tämau ‘ä’au</strong><br />
<strong>hïtorere </strong>être marqué par de multiples coups<br />
<strong>‘ïravarava</strong> des marques longitudinales de coups<br />
<strong>‘ärehurehu</strong> sombre, incertain, crépuscule, être obscurci<br />
<strong>märehurehu</strong> crépuscule (l’ombre commence)<br />
<strong>türehurehu </strong>crépuscule (l’ombre s’installe)<br />
<strong>maruao </strong>aube (ombre du jour)<br />
<strong>mära’ora’o</strong> aube (les mouches volent)<br />
<strong>tätaiao</strong> aube (jour du côté rivage)<br />
<strong>päoa</strong> malchanceux, infructueux<br />
<strong>rumaruma</strong> triste, sombre, maussade</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: right; margin-left: 10px;"><g:plusone size="standard" count="1" href="http://www.hiroa.pf/2011/05/arui-e-ao-te-po/">{lang: 'fr'}</g:plusone></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2011/05/arui-e-ao-te-po/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>O vai te fatu o te faufa&#8217;a tupuna tumu i Pörïnetia faräni ?</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2011/05/o-vai-te-fatu-o-te-faufaa-tupuna-tumu-i-porinetia-farani/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2011/05/o-vai-te-fatu-o-te-faufaa-tupuna-tumu-i-porinetia-farani/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 02 May 2011 20:27:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=2822</guid>
		<description><![CDATA[päpa’ihia e Vahi S.A. Tuheiava-Richaud, ve’a Littérama’ohi n°14,
Ramées de Littérature Polynésienne, Te Hotu Ma’ohi, 2007, ‘api 23 &#8211; 25
Aita e uira&#8217;a mai te peu aita e mana&#8217;ona&#8217;ora&#8217;a i
muri mai. I tupu mai ai te mana&#8217;o uiui e te pe&#8217;ape&#8217;a
e &#8216;äpe&#8217;e ra i te reira, nö te tahi ïa mea e &#8216;iterahi-
hia nei i teie mahana, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>päpa’ihia e Vahi S.A. Tuheiava-Richaud, ve’a Littérama’ohi n°14,<br />
Ramées de Littérature Polynésienne, Te Hotu Ma’ohi, 2007, ‘api 23 &#8211; 25</p>
<p>
<a href="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/43_hiroa/full-h43_apimaohi.jpg" title="" rel="lightbox[singlepic590]" >
	<img class="ngg-singlepic ngg-right" src="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/cache/590__320x240_full-h43_apimaohi.jpg" alt="full-h43_apimaohi" title="full-h43_apimaohi" />
</a>
<br />
Aita e uira&#8217;a mai te peu aita e mana&#8217;ona&#8217;ora&#8217;a i<br />
muri mai. I tupu mai ai te mana&#8217;o uiui e te pe&#8217;ape&#8217;a<br />
e &#8216;äpe&#8217;e ra i te reira, nö te tahi ïa mea e &#8216;iterahi-<br />
hia nei i teie mahana, i roto i te peu a te ta&#8217;ata,<br />
të haere atu ra i te &#8216;ü&#8217;anara&#8217;a. O vai te fatu o te<br />
faufa&#8217;a tupuna mä&#8217;ohi, i terä e terä vähi, i terä e<br />
terä mata&#8217;eina&#8217;a, i terä e terä fenua ? Aita tätou e<br />
parau nei i te faufa&#8217;a tupuna nö teie tenetere<br />
höpe&#8217;a i mahemo a&#8217;e nei, e mea huru päpü te fa&#8217;anahora&#8217;a<br />
o töna parau, mai te pä o Punaru&#8217;u i<br />
patuhia i 1846 nö te tama&#8217;i i rotopü i te mau nu&#8217;u<br />
faräni e te mau mä&#8217;ohi, i te tau o Bruat.</p>
<p>Të uiui nei rä te mana&#8217;o nö te faufa&#8217;a tupuna<br />
tumu o te feiä tumu o te fenua nei, nö te mea ïa<br />
tei roto tätou i te hö&#8217;ë tau e te hö&#8217;ë fa&#8217;aterera&#8217;a hau<br />
i patuhia i ni&#8217;a i te parau o te ture. Nä te ture, ua<br />
mätau &#8216;ë ana te taata mä&#8217;ohi i töna fa&#8217;anahora&#8217;a<br />
(Ture Pömare, 1819 ; Ture Tamatoa, 1820 ; Ture<br />
Teri&#8217;itaria 1822&#8230; e te Ture a te Hau tämarü&#8230; e te<br />
Ture a te Hau Repüpirita e rave rau fa&#8217;aaveavera&#8217;a),<br />
noa atu te ta’a’ore, e pa&#8217;epa&#8217;e i te ta&#8217;ata i<br />
roto i te orara&#8217;a tïvira e te parau ti&#8217;a. Nä te ture e<br />
fa&#8217;atïtï&#8217;aifaro i te &#8216;ohipa tano &#8216;ore e te hahi ia tu&#8217;uhia<br />
taua mea ra i mua i te feiä nä rätou te reira<br />
tuha&#8217;a &#8216;ohipa e ha&#8217;apa&#8217;o. Ia &#8216;ite mai rä tätou, e<br />
&#8216;ohipa te ture i tei tu&#8217;uhia i roto i töna rima e<br />
räve&#8217;a täna nö te pähono. Ia &#8216;ore ana&#8217;e, e&#8217;ita te<br />
ture e ha&#8217;uti. Të vai noa ra paha te tahi mau vähi,<br />
i roto i te parau nö te fatura&#8217;a i te faufa&#8217;a tupuna<br />
mä&#8217;ohi, aita tä te ture e parau fa&#8217;aotira&#8217;a päpü<br />
maita&#8217;i, nö te tahito o taua mau faufa&#8217;a tupuna ra<br />
e parauhia ra, e&#8217;ita e tano ia hi&#8217;ohia mai te tahi atu<br />
mau tao&#8217;a nö teie nei tau. E uira&#8217;a ä teie.</p>
<p>Te tahi atu tumu i pe&#8217;ape&#8217;a ai te feruriraa, te<br />
taura ïa e tä&#8217;ai ra i te ta&#8217;ata mä&#8217;ohi e töna parau e<br />
vai ra i roto i te faufa&#8217;a tupuna tumu. Nö te mä&#8217;ohi<br />
tumu, e türu&#8217;i o ia i töna iho parau i ni&#8217;a i te<br />
faufa&#8217;a tupuna tumu e fa&#8217;a'ite ra i töna iho e, töna<br />
hïro&#8217;a tumu nö &#8216;ö roa mai i tö tahito ra. &#8216;Ei hi&#8217;ora&#8217;a<br />
: aita ona i atea i te mau täpa&#8217;o i riro &#8216;ei te&#8217;ote&#8217;ora&#8217;a<br />
nöna, iona iho. Noa atu ä ïa tei ni&#8217;a teie<br />
mau täpa&#8217;o (mai te piri) i te vähi i fatuhia e te<br />
hö&#8217;ë &#8216;öpü ta’ata, o roto i te hi&#8217;ora&#8217;a a te ta&#8217;ata nö<br />
te reira fenua, e tä&#8217;amura&#8217;a töna i taua mau täpa&#8217;o<br />
ra. E&#8217;ere taua mau täpa&#8217;o ra nö te hö&#8217;ë noa pupu<br />
ta&#8217;ata, nö te tä&#8217;ato&#8217;ara&#8217;a ra. E parau &#8216;ë tö te mau<br />
ta&#8217;ata fatu fenua e, e parau &#8216;ë tö te fatura&#8217;a i taua<br />
mau täpa&#8217;o ra.</p>
<p>Të vai fa&#8217;ahou ra te tahi atu tumu : i teie tau<br />
&#8216;äpï, te tämonihia nei te faufa&#8217;a tupuna tumu. Ua<br />
riro te mau &#8216;ohipa e ö i roto i te parau o te faufa&#8217;a<br />
tupuna &#8216;ei &#8216;imira&#8217;a moni nä te feiä o teie tau.<br />
E&#8217;ita te reira e maerehia, inaha, &#8216;aua&#8217;e taua mau<br />
faufa&#8217;a ra i mauhia mai i &#8216;ore ai te tahi pae e<br />
topa i roto i te orara&#8217;a fifi e te &#8216;ere.</p>
<p>Nä teie uira&#8217;a e fa&#8217;a'ite mai nei i te vaira&#8217;a o te<br />
ferurira&#8217;a (aore ra te ha&#8217;apa&#8217;o-&#8217;orera&#8217;a !) o te ta&#8217;ata<br />
nö teie tau i mua i te parau o te muriataura&#8217;a,<br />
aore ra te &#8216;ananahira&#8217;a o te faufa&#8217;a tupuna mä&#8217;ohi.<br />
E tano ia ui-ato&#8217;a-hia : te faufa&#8217;a tupuna nö<br />
tahito roa mai, te mä&#8217;ohi ana&#8217;e të tano i te fatu,<br />
aore ra tei roto töna parau i te parau nö te mau<br />
faufa&#8217;a tumu ato&#8217;a o te ao nei. Te aura&#8217;a ra, ia<br />
&#8216;ore te mä&#8217;ohi iho e ha&#8217;apa&#8217;o fa&#8217;ahou i taua faufa&#8217;a<br />
ra i teie tau, noa atu te huru o te mau tumu<br />
e ha&#8217;amäramarama mai ia tätou i taua ha&#8217;apa&#8217;o-<br />
&#8216;ore-ra&#8217;a ra, e vaiiho noa anei i te reira ia &#8216;ino roa<br />
atu, ia päpararï roa atu, ia marau roa atu, aore e<br />
hua&#8217;ai tamari&#8217;i nö muri nei e &#8216;ite fa&#8217;ahou i te<br />
&#8216;ohipa i vaiihohia mai e te mau tupuna ?</p>
<p>Të ‘itehia nei, nä roto i te ’ana’anataera’a o<br />
te tahi pae o tätou i te tau’ara’a i te faufa’a<br />
tupuna tumu, te vaiiho-noa-ra’a te tahi atu pae<br />
o tätou i taua faufa’a ra ia ‘ore e, peneia’e, ia<br />
mou, ’oia ho’i, ia ’ore tö ’ananahi ia ’ite i töna<br />
parau.</p>
<p>O vai mä teie e täu’a nei, e ha’apa’o nei i te<br />
parau o te faufa’a tupuna, aore ra o vai mä teie<br />
e ’ore nei e ’atu’atu ? E aha te tano i te rave ia<br />
vai taui’ore noa e ia vai maoro te reira i roto i te<br />
tau, eiaha ia ’ore e, eiaha ia tauihia töna huru e<br />
töna höho’a ?&#8230;</p>
<p><strong>uiui</strong> : 1)bourbouille, 2) éruption cutanée,<br />
3) ques tionner de manière répétée, poser de<br />
nombreuses questions<br />
<strong>ha’avä uiui</strong> : juge d’instruction<br />
<strong>mä’itira’a uiui mana’o</strong> : référendum<br />
<strong>uiuira’a</strong> : questionnaire, interrogation, interview<br />
<strong>’ui’ui</strong> : 1) difficile pour la nourriture, 2) personne<br />
habile et soigneuse, 3) gratter, frotter</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: right; margin-left: 10px;"><g:plusone size="standard" count="1" href="http://www.hiroa.pf/2011/05/o-vai-te-fatu-o-te-faufaa-tupuna-tumu-i-porinetia-farani/">{lang: 'fr'}</g:plusone></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2011/05/o-vai-te-fatu-o-te-faufaa-tupuna-tumu-i-porinetia-farani/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>&#8216;Ä&#8217;ai nö Puna&#8217;auia</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2011/02/aai-no-punaauia/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2011/02/aai-no-punaauia/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 17 Feb 2011 21:16:46 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>
		<category><![CDATA[culture polynésie]]></category>
		<category><![CDATA[ori]]></category>
		<category><![CDATA[tahiti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=2681</guid>
		<description><![CDATA[päpa’ihia e Joseph TEURI, piahia i roto i te HEI PUA RI’I
(Parau ri’i ‘atohia mai nö roto i te mau puta i tata’u na i te Fare Väna’a)
I terä ra tau, të vai ra te hö&#8217;ë ta&#8217;ata, o Puna töna
i&#8217;oa. E ta&#8217;ata &#8216;oia nö te mata&#8217;eina&#8217;a ra o Hiti. O Hiti,
o te i&#8217;oa ïa o [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>päpa’ihia e Joseph TEURI, piahia i roto i te HEI PUA RI’I<br />
(Parau ri’i ‘atohia mai nö roto i te mau puta i tata’u na i te Fare Väna’a)</p>
<p>
<a href="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/41_hiroa/full_h41_apimaohi_cascades.jpg" title="" rel="lightbox[singlepic547]" >
	<img class="ngg-singlepic ngg-left" src="http://www.hiroa.pf/wp-content/gallery/cache/547__320x240_full_h41_apimaohi_cascades.jpg" alt="full_h41_apimaohi_cascades" title="full_h41_apimaohi_cascades" />
</a>
<br />
I terä ra tau, të vai ra te hö&#8217;ë ta&#8217;ata, o Puna töna<br />
i&#8217;oa. E ta&#8217;ata &#8216;oia nö te mata&#8217;eina&#8217;a ra o Hiti. O Hiti,<br />
o te i&#8217;oa ïa o Puna&#8217;auia i te tau tahito. Ua tere ti&#8217;a<br />
atu o Puna i Ra&#8217;iatea. E tere <a href="http://www.hiroa.pf/tag/ori/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Voir les articles classés avec ori">ori</a> haere ho&#8217;i töna. Ia<br />
tae i te tau e ho&#8217;i mai ai &#8216;oia, fa&#8217;aru&#8217;ehia ihora e te<br />
pahï ; e te i&#8217;oa o taua pahï ra, o Hotutahi ïa. Horo<br />
haere noa a&#8217;e nei o Puna nä tätahi, i te tahi pae ë i<br />
te tahi pae, nö töna hina&#8217;aro i te ho&#8217;i mai i <a href="http://www.hiroa.pf/tag/tahiti/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Voir les articles classés avec tahiti">Tahiti</a><br />
nei.<br />
Të hi&#8217;o noa ra te honu fa&#8217;a'amu a te ari&#8217;i i teie<br />
huru o Puna, e të &#8216;ite nei &#8216;oia i töna pe&#8217;ape&#8217;a. Ua<br />
parau atura teie nei honu ia Puna ë :<br />
- E aha teie tä &#8216;oe e &#8216;oto nei ?<br />
Pähono maira o Puna ë :<br />
- Të hina&#8217;aro nei au e ho&#8217;i i tö&#8217;u &#8216;äi&#8217;a, i Tahiti ; aita<br />
rä ho&#8217;i tä&#8217;u e räve&#8217;a, ua fa&#8217;aru&#8217;ehia vau e te pahï.<br />
Pü&#8217;oi atura te honu ë :<br />
- Eiaha e &#8216;oto fa&#8217;ahou. Nä&#8217;u &#8216;oe e &#8216;äfa&#8217;i. A ta&#8217;uma<br />
a&#8217;e i ni&#8217;a i ta&#8217;u tua, e rëreva täua i teienei.<br />
Tere mai nei o Puna e te honu, e täpae iho nei i<br />
tahatai, i Hiti, i te vähi i parauhia ra ë : o Teoneuri,<br />
o &#8216;Öfa&#8217;i Pi&#8217;ipi&#8217;i, te tahi i&#8217;oa o taua vähi ra. Ua nä&#8217;o<br />
atura te honu ia Puna ë :<br />
- Ua tae &#8216;oe i tö &#8216;oe fenua, a pou rä !<br />
Pou mai nei Puna, mai ni&#8217;a mai i te tua o te honu.<br />
E aha te &#8216;ohipa täna i rave ? Ua täpüpü &#8216;oia i nä pererau<br />
e maha ato&#8217;a ra o te honu.<br />
- O tä &#8216;oe ïa rave ia &#8216;u ! o te reo o te honu i te<br />
paraura&#8217;a atu ia Puna. Ua rave maita&#8217;i ho&#8217;i au ia &#8216;oe.<br />
Ua &#8216;äfa&#8217;i roa mai i tö &#8216;oe fenua, mai tä &#8216;oe i hina&#8217;aro.<br />
&#8216;Atirä noa atu rä ! Aita e pe&#8217;ape&#8217;a, nä &#8216;oe rä e &#8216;ite<br />
atu i tö &#8216;oe &#8216;ati.<br />
Teie honu, mai tä tätou i &#8216;ite i te &#8216;ömuara&#8217;a o teie<br />
&#8216;ä&#8217;ai, e honu teie nä te ari&#8217;i. E honu manamana.</p>
<p>Enö reira, ua riri roa te fëti&#8217;i ari&#8217;i o te fenua, i te &#8216;ohipa<br />
&#8216;ino i ravehia e Puna. O &#8216;Inoarii te i&#8217;oa o te ari&#8217;i e fa&#8217;atere<br />
ra i te mata&#8217;eina&#8217;a ra o Hiti, i terä ra tau. Ua fa&#8217;aue<br />
atura i töna mau ta&#8217;ata, e &#8216;imi ia Puna e ia taparahipohe-<br />
roa-hia &#8216;oia.<br />
Ua horo haere noa ihora o Puna i terä fa&#8217;a ë i terä<br />
fa&#8217;a, ë tae roa atura &#8216;oia i ni&#8217;a i te &#8216;äivi ra i parauhia ra<br />
ë : o Teivirairaitaharara. I ni&#8217;a i taua &#8216;äivi ra, të noho ra<br />
te tahi nau ta&#8217;ata fa&#8217;a'amu pua&#8217;a : o Pa&#8217;ateve mä tö räua<br />
i&#8217;oa. Nö teie horo-haere-noa-ra&#8217;a o Puna, e po&#8217;ihä iti<br />
rahi roa töna. &#8216;Ite atu nei &#8216;oia i te hö&#8217;ë ma&#8217;a maia&#8217;a<br />
pua&#8217;a rahi, të fa&#8217;a'ote ra i töna mau fanau&#8217;a. Nö te rahi<br />
o te po&#8217;ihä, aita ho&#8217;i e pape tö taua vähi ra, fa&#8217;afätata<br />
roa atu nei o Puna i te maia&#8217;a pua&#8217;a, nö te &#8216;ote i te ü.<br />
Ti&#8217;a tä&#8217;ue a&#8217;e nei te pua&#8217;a, peretete atu ra o Puna. He&#8217;e<br />
iho nei te &#8216;ävae, a topa atu ai &#8216;oia i raro roa i te &#8216;äivi.<br />
I reira, të &#8216;ite nei &#8216;oia i te hö&#8217;ë &#8216;äpo&#8217;o pape, e &#8216;äpo&#8217;o<br />
pape iti na&#8217;ina&#8217;i roa rä, eita e ti&#8217;a ia täipu. Aita ato&#8217;a o<br />
Puna i ui i te parau, tei raro noa ihora te aro nö te inu<br />
i te pape, nä &#8216;ävae tïroroa i muri &#8216;e, nä rima i mua. Të<br />
inu noa ra &#8216;oia i te vai, i ro&#8217;ohia mai ai e te &#8216;aito.<br />
Tä&#8217;amu&#8217;amuhia ihora nä &#8216;ävae e te rima nöna ra i te<br />
taura rö&#8217;a. Të &#8216;ite nei o Puna ë, ua mo&#8217;e roa te taura rö&#8217;a<br />
i roto i nä mero e hä nöna ra, eita e mahuti &#8216;ia tätara. I<br />
reira &#8216;oia i te anira&#8217;a i te &#8216;aito e fa&#8217;aora iäna.<br />
- Eita vau e fa&#8217;aora ia &#8216;oe, &#8216;oe i hämani &#8216;ino i te<br />
honu. &#8216;Ia &#8216;ite mai &#8216;oe ë, o vau iho nei taua honu ra.<br />
Parauhia a&#8217;e nei taua vähi ra ë, o Punaru&#8217;u, nö te<br />
mea i reira o Puna i te ru&#8217;uru&#8217;ura&#8217;ahia. Amohia atu ra o<br />
Puna i tahatai e &#8216;eu ai. E nö te mea ho&#8217;i ë, ua &#8216;auihia<br />
&#8216;oia, i pi&#8217;ihia ai teie nei mata&#8217;eina&#8217;a ë, o Puna&#8217;auia. Të<br />
ta&#8217;a nöna ra, &#8216;äfa&#8217;ihia atura ïa i roto i te ava e fa&#8217;aru&#8217;e<br />
ai. Mai reira mai i parauhia ai ë : te ava o Ta&#8217;apuna.<br />
&#8216;Äre&#8217;a nä mata ra, ua te&#8217;ahia ïa i te rä&#8217;au, &#8216;äfa&#8217;ihia atu ai<br />
i roto i te fa&#8217;a ; i pi&#8217;ihia ai teie fa&#8217;a ë, o Mätäti&#8217;a.</p>
<p>’aui : négligent<br />
’aui : gauche (opposé à droite)<br />
’aui : envelopper et conserver ou cuit au four<br />
hä : quatre<br />
hä : incantation pour guérir une personne empoisonnée<br />
te’a : linteau, poutre tranversale, solive<br />
te’a : flêche<br />
ru’u : méthode de pêche<br />
ru’u, ru’uru’u : lier, attacher<br />
ru’uru’u : lien, corde,</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: right; margin-left: 10px;"><g:plusone size="standard" count="1" href="http://www.hiroa.pf/2011/02/aai-no-punaauia/">{lang: 'fr'}</g:plusone></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2011/02/aai-no-punaauia/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Hoho&#8217;a parau &#8216;iritihia mai roto mai i te Ve&#8217;a iti</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2011/01/hohoa-parau-iritihia-mai-roto-mai-i-te-vea-iti/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2011/01/hohoa-parau-iritihia-mai-roto-mai-i-te-vea-iti/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 27 Jan 2011 20:36:36 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>
		<category><![CDATA[culture polynésie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=2609</guid>
		<description><![CDATA[Litterama&#8217;ohi &#8211; Ramées de Littérature Polynésienne &#8211; Te hotu ma&#8217;ohi, n°2, titema 2002
Pur ümu nï &#8216; au
Ia rehu te fare
Purümu nï &#8216;au !
Ia hina pü’ävere te
papa&#8217;i
Purümu nï &#8216;au !
Ia topa e pehu
Purümu nï &#8216;au !
Ia &#8216;avae teretere,
Purümu nï &#8216;au !
Ia pa&#8217;o te tohe piripou,
Purümu nï &#8216;au !
Ia turituri te tari&#8217;a,
Purümu nï &#8216;au !
Purümu nï &#8216;au [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<h3>Litterama&#8217;ohi &#8211; Ramées de Littérature Polynésienne &#8211; Te hotu ma&#8217;ohi, n°2, titema 2002</h3>
<p><strong>Pur ümu nï &#8216; au</strong><br />
Ia rehu te fare<br />
Purümu nï &#8216;au !<br />
Ia hina pü’ävere te<br />
papa&#8217;i<br />
Purümu nï &#8216;au !<br />
Ia topa e pehu<br />
Purümu nï &#8216;au !</p>
<p>Ia &#8216;avae teretere,<br />
Purümu nï &#8216;au !<br />
Ia pa&#8217;o te tohe piripou,<br />
Purümu nï &#8216;au !<br />
Ia turituri te tari&#8217;a,<br />
Purümu nï &#8216;au !</p>
<p>Purümu nï &#8216;au !<br />
Purümu nï &#8216;au !<br />
Purümu nï &#8216;au !<br />
&#8216;Ahehe i te arara&#8217;a o te<br />
Rä !<br />
Purümu nï &#8216;au !<br />
&#8216;Ahehe i te topara&#8217;a o te<br />
Rä !<br />
Purümu nï &#8216;au !<br />
A fa&#8217;aea na i te<br />
mäniania,<br />
Purümu nï &#8216;au !<br />
A fa&#8217;aea na,<br />
E auahi tö &#8216;oe vaira&#8217;a !</p>
<p><strong>A&#8217; ai i t e hau</strong><br />
A toro na i tö tari&#8217;a,<br />
Ia hï täpere te fetu<br />
I te moana o te pö,<br />
Ia ta&#8217;i mämü te reva,<br />
A toro na i tö tari&#8217;a<br />
E vivo tä &#8216;oe e fa&#8217;aro&#8217;o,<br />
E ta&#8217;i vivo navenave<br />
mau,<br />
E muhu nö te varua :<br />
&nbsp;&raquo; A &#8216;ai i te hau &#8230; &nbsp;&raquo;</p>
<p>A huri na i tö mata<br />
I te maru o te märamarama<br />
Ia arata&#8217;i oia i tö haere&#8217;a<br />
Nä te &#8216;e&#8217;a apiapi<br />
A huri na i tö mata<br />
I te ra&#8217;i tuatini,<br />
E reo tä &#8216;oe e fa&#8217;aro&#8217;o,<br />
E poro&#8217;i iti teatea :<br />
&nbsp;&raquo; A &#8216;ai i te hau&#8230; &nbsp;&raquo;</p>
<p>A &#8216;ai i te hau<br />
Ei mä&#8217;a tumu nö tö<br />
orara&#8217;a,<br />
Ei niu nö tö va&#8217;a<br />
mata&#8217;eina&#8217;a,<br />
A &#8216;ai i te hau<br />
Ia mäha tö hina&#8217;aro<br />
I te here e te aroha,<br />
A &#8216;ai i te hau.</p>
<p><strong>Të pi &#8216; i nei t e</strong><br />
pö<br />
Ia ta&#8217;i te manu<br />
I te tu&#8217;ira&#8217;a o te pö,<br />
Ua mate ïa te ta&#8217;ata<br />
Nö tö&#8217;u &#8216;äi&#8217;a.</p>
<p>Ia ura te ata<br />
I ni&#8217;a i te ava roa,<br />
Ua rere ïa te varua<br />
I te ra&#8217;i pöiri.</p>
<p>Nö&#8217;u nei rä te mo&#8217;otua,<br />
Nähea ho&#8217;i au i teie nei<br />
I te ätea o tö&#8217;u nei &#8216;äi&#8217;a ?<br />
Nähea ho&#8217;i au i teie nei,<br />
E të pi&#8217;i mai nei te pö&#8230;</p>
<p><strong>Ta’o tämau ‘ä’au</strong><br />
‘ ahehe : bruissement, bruit de la pluie sur les toits de nï ’au<br />
‘ ahï : bruire, produire un bruissement<br />
hi na : variété d’araignée<br />
pü’ äv er e : moisi<br />
nï naemoa : moisissure<br />
hï t äper e : descendre violemment comme une cascade<br />
‘ äi a : pays natal, patrie</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: right; margin-left: 10px;"><g:plusone size="standard" count="1" href="http://www.hiroa.pf/2011/01/hohoa-parau-iritihia-mai-roto-mai-i-te-vea-iti/">{lang: 'fr'}</g:plusone></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2011/01/hohoa-parau-iritihia-mai-roto-mai-i-te-vea-iti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>TE TÄRENA MÄ&#8217;OHI &#8211; Tuha’a 1 -</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2010/11/te-tarena-maohi-tuha%e2%80%99a-1/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2010/11/te-tarena-maohi-tuha%e2%80%99a-1/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 04 Nov 2010 00:49:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>
		<category><![CDATA[culture polynésie]]></category>
		<category><![CDATA[tahiti]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=2482</guid>
		<description><![CDATA[‘Ïritihia mai roto mai i te HEI PUA RI’I
(parau ri’i ‘atohia mai nö roto i te mau puta i tata’u na i te FARE VÄNA’A), ‘api 213 – 217
I te tau tahito ra, e&#8217;ita te ta&#8217;ata tahiti e tai&#8217;o i te mau mahana, e tai&#8217;o rä rätou i te mau pö. E &#8216;ohipa &#8216;öhie a&#8217;e [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>‘Ïritihia mai roto mai i te HEI PUA RI’I<br />
(parau ri’i ‘atohia mai nö roto i te mau puta i tata’u na i te FARE VÄNA’A), ‘api 213 – 217</p>
<p>I te tau tahito ra, e&#8217;ita te ta&#8217;ata <a href="http://www.hiroa.pf/tag/tahiti/" class="st_tag internal_tag" rel="tag" title="Voir les articles classés avec tahiti">tahiti</a> e tai&#8217;o i te mau mahana, e tai&#8217;o rä rätou i te mau pö. E &#8216;ohipa &#8216;öhie a&#8217;e teie, inaha, e mea huru &#8216;ë te &#8216;äva&#8217;e i te mau pö ato&#8217;a, &#8216;e töna ti&#8217;ara&#8217;a i ni&#8217;a i te ra&#8217;i e mea &#8216;ë ato&#8217;a.<br />
Hö&#8217;ë ä rä te huru o te rä i terä mahana &#8216;e i terä mahana &#8216;e e mea &#8216;ë iti roa a&#8217;e te tauira&#8217;a o töna ti&#8217;ara&#8217;a i ni&#8217;a i te ra&#8217;i.<br />
&#8216;Ua topa te feiä tahito i te i&#8217;oa i ni&#8217;a i te pö täta&#8217;itahi o te &#8216;äva&#8217;e, &#8216;oia ho&#8217;i e piti &#8216;ahuru ma va&#8217;u i&#8217;oa tö te mau pö, mai te &#8216;äva&#8217;e &#8216;äpï ; &#8216;o Tireo te i&#8217;oa o te äva&#8217;e mätämua &#8216;e tae roa atu i te &#8216;äva&#8217;e &#8216;äpï i muri a&#8217;e.<br />
I te mana&#8217;o a tö tahitö, të vai ra te pö maita&#8217;i nö te tautai &#8216;e te pö maita&#8217;i nö te tanu i te mä&#8217;a tupu &#8216;e te piti &#8216;ahuru ma hitu o te pö, &#8216;o Täne te i&#8217;oa, e pö maita&#8217;i ïa nö te rave i te &#8216;ohipa huru rau.<br />
I roto i te motu täta&#8217;itahi tei nohohia e te mä&#8217;ohi, &#8216;ia tautai rätou, e hi&#8217;opo&#8217;a rätou i te huru o te horora&#8217;a i&#8217;a &#8216;e e tämau &#8216;ä&#8217;au rätou i te reira, &#8216;ia au i te tauiuira&#8217;a o te &#8216;äva&#8217;e i te mau pö ato&#8217;a.<br />
Te i&#8217;oa tahiti nö te mau pö o te &#8216;äva&#8217;e :<br />
E rave rahi täpura i&#8217;oa pö i päpa&#8217;ihia i muta&#8217;a ra, &#8216;ua mä&#8217;iti mai ra te Fare Väna&#8217;a e toru täpura tei nene&#8217;ia i roto i te ve&#8217;a &nbsp;&raquo; Journal of the Polynesian Society &laquo;&nbsp;  i te matahiti 1928, teie ïa :<br />
- &#8216;a tahi : te täpura a te tävana tuiro&#8217;o &#8216;o Tati nö Papara, &#8216;oia &#8216;o Te&#8217;ura&#8217;itera&#8217;i i Täputuära&#8217;i. Nä täna hinarere, &#8216;o Marauta&#8217;aroa-i-Tahiti, ari&#8217;i vahine nö Tahiti i höro&#8217;a ia J. Frank STIMSON (të parauhia &#8216;o Üä täne) nö te päpa&#8217;i ;<br />
- &#8216;a piti : tä Paruparu &#8216;oia te tamaiti a te tävana Haumäteata o Mai&#8217;ao (Ile de Saunder).<br />
- &#8216;äre&#8217;a te toru o te täpura, nä te mau ti&#8217;amana o Tahiti &#8216;e &#8216;o Mo&#8217;orea i höro&#8217;a mai :</p>
<p>1 &#8211; TIRIO 1 &#8211; TIREO 1 &#8211; TIREO<br />
&#8216;Ua pata te marama, e marama &#8216;äpï ïa &#8216;e &#8216;ua noho te marama i ni&#8217;a i te patu. &#8216;Ua ti&#8217;ati&#8217;a te i&#8217;a ; te mau huru ato&#8217;a. &#8216;Ua horo te &#8216;ï&#8217;ihi  i täua pö nei. Te huru o te täi&#8217;ara&#8217;a ra : e tä&#8217;upe&#8217;a ïa. E färiu rä te &#8216;auaha tëtë i ni&#8217;a. E pö i&#8217;a roa ïa.<br />
2 &#8211; HIRO-HITI  2 &#8211; HIRO-HITI  2 &#8211; HIRO-HITI<br />
&#8216;Ua hiti te marama, &#8216;ua fa&#8217;a'ite i töna huru, &#8216;ua hiti ato&#8217;a te i&#8217;a &#8216;e &#8216;ua &#8216;öti&#8217;ati&#8217;a te mau huru ato&#8217;a ; &#8216;ua horo te manini i taua pö nei. Te huru o te täi&#8217;ara&#8217;a ra, e hï ïa. &#8216;O te pö teie i fänau ai &#8216;o Hiro.<br />
3 &#8211; HÖATA  3 &#8211; HÖATA  3 &#8211; HÖATA<br />
&#8216;Ua &#8216;ata te marama, të &#8216;itea a&#8217;e ra e e horo atura i töna ata. &#8216;Ua horohoro te i&#8217;a &#8216;ïtere, te i&#8217;a pa&#8217;a &#8216;e të ne&#8217;e ato&#8217;a i taua pö nei. Te huru o te täi&#8217;ara&#8217;a ra, e hï ïa &#8216;e e ramarama ato&#8217;a i tua  i te pao&#8217;e, te &#8216;örare, te maunauna, te va&#8217;u &#8216;e te &#8216;ömuri.<br />
4 &#8211; HAMIAMA-MUA   4 -  HAMIAMA-MUA<br />
4 &#8211; HAMIAMA TAHI<br />
&#8216;Ua hä&#8217;ati&#8217;ati te i&#8217;a, &#8216;ua ha&#8217;apupu haere. E pö püai teie nö te &#8216;iteara&#8217;a te i&#8217;a. Te huru o te täi&#8217;ara&#8217;a ra : e rama ïa &#8216;e nä roto atu nei ïa i te a&#8217;au, te ramarama &#8216;e nä ni&#8217;a ra i te va&#8217;a, e nï&#8217;au ïa te rama.<br />
5 &#8211; HAMIAMA ROTO 5 &#8211; HAMIAMA ROTO<br />
5 &#8211; HAMIAMA ROTO<br />
&#8216;Ua hä&#8217;ati&#8217;ati ä te i&#8217;a, &#8216;ua ha&#8217;apupu haere, te tahi ato&#8217;a  pö püai teie nö te &#8216;iteara&#8217;a te i&#8217;a ; te huru o te täi&#8217;ara&#8217;a ra, e rama ïa, e tïa&#8217;i rä &#8216;ia topa te marama i raro, &#8216;oia ho&#8217;i &#8216;ia pouri, &#8216;ei reira ïa e ha&#8217;amata atu ai i te ramarama nä ni&#8217;a i te a&#8217;au. E &#8216;öura miti ïa te i&#8217;a &#8216;e te &#8216;oiro ; e hï-ato&#8217;a-hia te uhu &#8216;e te tarao i teie pö nei.<br />
6 &#8211; HAMIAMA-MURI  6 &#8211; HAMIAMA-MURI<br />
6 &#8211; FA&#8217;AOTI-HAMIAMA<br />
&#8216;Ua hä&#8217;ati&#8217;ati ä te i&#8217;a &#8216;e &#8216;ua ha&#8217;apupu haere, te tahi ato&#8217;a ïa pö püai teie nö te &#8216;iteara&#8217;a te i&#8217;a. Te huru o te täi&#8217;ara&#8217;a ra : e rama ïa, e tïa&#8217;i ato&#8217;a ïa &#8216;ia topa te marama &#8216;a ramarama atu ai nä ni&#8217;a i te va&#8217;a.  E mü ïa te i&#8217;a i taua pö nei &#8216;e te vete &#8216;e te ume &#8216;e te tahi atu ä. &#8216;Ei roto i te mau &#8216;afä o te mau horo avaava ri&#8217;i e hi&#8217;o ai.<br />
7 &#8211; &#8216;ORE&#8217;ORE-MUA   7 &#8211; TAMATEA MUA<br />
7 &#8211; &#8216;ORE&#8217;ORE TAHI<br />
E pö ha&#8217;amo&#8217;era&#8217;a teie nö te i&#8217;a, e &#8216;itea-varavara-hia ïa, mai &#8216;Ore&#8217;ore-mua &#8216;e tae roa atu i Tamatea. &#8216;O nä pö teie i parauhia ë e tau pö pupara&#8217;a nö te i&#8217;a, &#8216;äre&#8217;a ra, e horo te mü i taua pö nei &#8216;ia tae i te marama ra i Tema. E &#8216;upe&#8217;a ïa te tautai ; e färiu te &#8216;auaha o te tëtë i ni&#8217;a &#8216;e i te tapera&#8217;a o te rä, &#8216;ua topa ïa te &#8216;upe&#8217;a i raro i te tai, &#8216;a tïa&#8217;i atu ai i te nanura&#8217;a miti.<br />
8 &#8211; &#8216;ORE&#8217;ORE MURI  8 &#8211; TAMATEA ROTO<br />
8 &#8211; FA&#8217;AOTI-&#8217;ORE&#8217;ORE<br />
E pö ha&#8217;amo&#8217;era&#8217;a ato&#8217;a teie nö te i&#8217;a, e &#8216;itea-varavara-hia ïa. E pö to&#8217;erau ïa, i te marama e tupu ai, &#8216;e nö reira, e pö i&#8217;a &#8216;ore ïa. Terä ra, e horo ato&#8217;a ïa te mü i teie nei pö. E &#8216;upe&#8217;a ïa te tautai.<br />
9 &#8211; TAMATEA  9 &#8211; TAMATEA-MURI<br />
9 &#8211; TAMATEA<br />
&#8216;Ua türamarama te marama, &#8216;ua ti&#8217;a mai te i&#8217;a rarahi nö te höhonu i ni&#8217;a a&#8217;e i te one ; &#8216;ua hiti ato&#8217;a te to&#8217;au,  te täea, te mäene, te &#8216;auhopu &#8216;e te mau i&#8217;a ato&#8217;a i teie nei pö. E &#8216;upe&#8217;a ïa te tautai, e fariu rä te &#8216;auaha o te tëtë i ni&#8217;a &#8216;e i te tapera&#8217;a ato&#8217;a o te rä, &#8216;ua topa ïa te &#8216;upe&#8217;a.<br />
10 &#8211; HUNA 10 &#8211; HUNA 10 &#8211; HUNA<br />
&#8216;Ua huna te mata o te i&#8217;a, &#8216;ua ta&#8217;oto. E pö i&#8217;a &#8216;ore roa ïa, &#8216;eiaha ïa e täi&#8217;a i taua pö nei &#8216;a &#8216;ati i te rohirohi.<br />
11 &#8211; RAPU   11 &#8211; &#8216;ARI  11 &#8211; RAPU<br />
&#8216;Ua rapu te mämari o te i&#8217;a. E pö i&#8217;a &#8216;ore ïa, terä ra e pö hau roa ïa nö te mäene. E &#8216;upe&#8217;a ato&#8217;a te tautai ; &#8216;ia taha te rä &#8216;a haere &#8216;a täumi i te &#8216;upe&#8217;a, &#8216;a fa&#8217;afäriu ato&#8217;a i te &#8216;auaha o te tete &#8216;upe&#8217;a i ni&#8217;a.<br />
12 &#8211; MAHARU  12 &#8211; MAHARU  12 MAHARU<br />
&#8216;Ua horo te i&#8217;a e ueue i te huero. E pö i&#8217;a &#8216;ore roa ïa, &#8216;eiaha e täi&#8217;a i taua pö nei &#8216;a &#8216;ati i te rohirohi. &#8216;O te fa&#8217;ahe&#8217;e pu&#8217;era&#8217;a ïa te huero o te mau i&#8217;a e parauhia nei.<br />
13 &#8211; HU&#8217;A 13 &#8211; HU&#8217;A 13 &#8211; HU&#8217;A<br />
&#8216;Ua &#8216;itea te i&#8217;a hu&#8217;a rau. &#8216;Ua horo tä&#8217;iri te i&#8217;a i te marama e horo ai. E pö i&#8217;a roa ïa i taua marama ra ; e horo te mü &#8216;e te tuhara  i taua pö nei. E &#8216;upe&#8217;a te tautai ; e färiu ä te &#8216;auaha tëtë &#8216;upe&#8217;a i ni&#8217;a, &#8216;e i te ahiahi te mü &#8216;e i te &#8216;a&#8217;ahiata te tuhara.</p>
<p>(pü’oira’a)</p>
<p>Ta’o tämau ‘ä’au</p>
<p>tärena : vient de l’anglais calendar : calendrier<br />
pö : aveugle<br />
pö : le monde des dieux et des esprits<br />
pö : antiquités, temps primordiaux, temps inconnus<br />
pö auahi : enfer<br />
pö tämära’a : purgatoire<br />
pö tüpapa’u : nuit des revenants<br />
pö re’are’a : nuit joyeuse, agréable<br />
pö rumaruma : nuit sombre et lugubre<br />
pö tinitini : nuit noire<br />
pö tinitini : nombre d’une grandeur infinie</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: right; margin-left: 10px;"><g:plusone size="standard" count="1" href="http://www.hiroa.pf/2010/11/te-tarena-maohi-tuha%e2%80%99a-1/">{lang: 'fr'}</g:plusone></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2010/11/te-tarena-maohi-tuha%e2%80%99a-1/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Tö Mahine fa’aipoipora’a i te vahine</title>
		<link>http://www.hiroa.pf/2010/10/to-mahine-fa%e2%80%99aipoipora%e2%80%99a-i-te-vahine/</link>
		<comments>http://www.hiroa.pf/2010/10/to-mahine-fa%e2%80%99aipoipora%e2%80%99a-i-te-vahine/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 21 Oct 2010 07:51:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>ICA-Web</dc:creator>
				<category><![CDATA['Api Ma'ohi]]></category>
		<category><![CDATA[culture polynésie]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.hiroa.pf/?p=2374</guid>
		<description><![CDATA[Tö Mahine vahine metua, o Perera ïa, tuahine nö Tapoa. Ua fa’aipoipohia räua i te peu ‘etene ra. Ari’i ‘aito tuiro’o o Tapoa i taua ‘anotau ra, mai ia Mahine mä ato’a. Ua fänau tama Mahine i täna vahine ia Perera, e tamahine, o Tuaitara te i’oa. Ua pärahi haere noa Mahine i Ra’iatea, i [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Tö Mahine vahine metua, o Perera ïa, tuahine nö Tapoa. Ua fa’aipoipohia räua i te peu ‘etene ra. Ari’i ‘aito tuiro’o o Tapoa i taua ‘anotau ra, mai ia Mahine mä ato’a. Ua fänau tama Mahine i täna vahine ia Perera, e tamahine, o Tuaitara te i’oa. Ua pärahi haere noa Mahine i Ra’iatea, i Taha’a e i Borabora mai te peu o te huiari’i i te ‘etenera’a ra.<br />
Ia fa’aro’o ra Mahine i te ro’o ë, të tama’i ra töna tua’ana o Tenania räua o Teuhe, haere ‘oi’oi mai ra o ia i Huahine e tauturu. Raverahi tö räua ‘arora’a ia Teuhe mä, e pau roa a’e ra räua e tö räua ta’ata. Ia noa’a te hau ia Teuhe ra, höro’a atu ra i täna tamaiti ra ia Teurura’i. Ua tauturu te feia ‘aito ia Teuhe ma te mana’o ë, nö Teri’itaria mau ä te hau ia noa’a mai. Inaha, ia noa’a ra, höro’a atu ra i täna iho tamaiti ; ua fa’a’ere atu ra ia Teri’itaria, i te ari’i fänau ra.<br />
E toru atu ra patu i Huahine nei, i rahi roa ai te ha’amani’ira’a toto i te tau i muri a’e.<br />
Ho’i atu ra Mahine i töna fenua ra i Taha’a, ma täna vahine, ‘e te tamahine, e pärahi noa atu ra i reira.<br />
I tö Mahine pärahira’a i Taha’a ra i tupu ai te tama’i, o Tapoa te hö’ë pae, ‘e o Fa’anui i te tahi pae. Ua aroha atu ra Tapoa i tö Ra’iatea i fa’au’au’a-roa-hia e tö Fa’anui. Ua tauturu Mahine i töna tau’ete, o ia e töna ra mau ta’ata ‘aito.<br />
E tama’ira’a roa, e ta’ata rahi tei pohe. Ua pau roa atu ra ïa räua tö Fa’anui, e ora a’e ra tö Ra’iatea i te feia i fa’ahepohepo i ni’a iho ia rätou ra.<br />
Ua täparu mai ra tö Fa’anui ia Teurura’i e töna metua ra ia Teuhe, e haere atu i Raro e tauturu ia rätou i te tama’ira’a atu ia Tapoa, ia tïtï fa’ahou Rai’atea ia rätou ra.<br />
Fa’atere atu ra Teuhe i Raro i Ra’iatea ma te nu’u rahi. Ia hi’o a’e ra Tapoa räua o Mahine, ua mata’u iho ra, e horo ‘ë atu ra i mua ia Teuhe. Ua a’ua’u atu ra Teuhe ia räua, e tae roa atu ra i Borabora. Ua auraro ato’a mai ra tö Borabora ia Teuhe, e ua huru hanahana roa o ia.<br />
Ari’i fänau ho’i Mahine nö Huahine, ‘e ia hi’o o ia ia Teuhe i te upo’oti’ara’a, ua ‘äpiti mai ra iana iho ia Teuhe. Të täponi haere ra Tapoa i ni’a i te mou’a i Rai’atea, o të taparahihia.<br />
Ia ho’i mai ra Teuhe i Ra’iatea, ho’i huna atu ra Tapoa i Borabora, ‘e ua ha’aputuputu fa’ahou i te hö’ë nu’u nö roto i töna iho fëti’i e töna mau hoa i Fa’anui ra, ‘e ua ho’i ‘oi’oi mai ra i Ra’iatea. Ro’ohia mai ra tö Huahine e Tapoa, tei ‘Opoa. Ua ‘aro iho ra Tapoa ia rätou, e ‘otai, e pau rahi tö Huahine, e ua roa’a fa’ahou mai ra ia Tapoa töna hau i Ra’iatea ‘e i Taha’a.<br />
Nö te vare a Teuhe i rahi roa ai te pau o tö Huahine. Nö Fa’anui Teuhe, i te pae’au o te metua vahine, e ua ‘ämui ato’a o ia i tö Fa’anui e tö Huahine i töna ra nu’u. E ua taparahi-ato’a-hia tö Huahine ‘e tö Fa’anui i ni’a iho i tö rätou iho pahï. Ua fa’aorahia ra Teuhe e o Mahine e Tapoa, ‘e nä na i uta mai ia räua i  Huahine nei.<br />
O te tama’i ana’e o te mea hina’aro i te ‘etenera’a ra. Aita Teuhe räua o Mahine i maoro i Huahine, ua tupu iho ra te tama’i. O Tenania räua o Mahine tei tama’i atu ia Teurura’i, ia noa’a te hau. Rave rahi te ‘arora’a, e rave rahi te ta’ata i pau i te pohe, tö te tahi pae, ‘e tö te tahi pae, aita ra Teurura’i i pau ia räua, aita te hau i noa’a.<br />
Ro’ohia iho ra Teuhe i te pohe, ‘e aita i roaroa, pohe ato’a atu ra Teurura’i, e naupä noa mai ra ia räua tö räua hau.</p>
<p><span style="text-decoration: underline;">Ta’o tämau ‘ä’au</span><br />
Roa’a : être obtenu, être attrapé<br />
Na’uma : être obtenu, être attrapé<br />
Naupä : (être obtenu, être attrapé) être gagné<br />
Nau’a : (être obtenu), devenir la possession de&#8230;, être atteint, titulaire<br />
Noa’a : (être obtenu, être attrapé), être acquis<br />
Raumä : (être obtenu), réussir<br />
Reina : (être obtenu), être accompli<br />
‘Ötai : combat naval<br />
Patu : subdivision d’un district, clan, classe, parti, mur de pierre</p>
<div name="googleone_share_1" style="position:relative;z-index:5;float: right; margin-left: 10px;"><g:plusone size="standard" count="1" href="http://www.hiroa.pf/2010/10/to-mahine-fa%e2%80%99aipoipora%e2%80%99a-i-te-vahine/">{lang: 'fr'}</g:plusone></div>]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.hiroa.pf/2010/10/to-mahine-fa%e2%80%99aipoipora%e2%80%99a-i-te-vahine/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

