Hiro’a n°178 – E Reo To’u

Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – Te Papa hīro’a ‘e Faufa’a tumu

Rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (vāhine) ’Ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo

09 'ötatare rousserole

Te tahi mau parau no- te ´o´opu, te ´o taha, te ´otatare, te ruro e te ´oura pape

 

Teie nau ‘animara i fāna’o i te tahi mau paruai fa’a’ite’itera’a i ‘Ōpūnohu i Mo’orea, i roto i te orara’a ā te Mā’ohi, i te mātāmua iho ā rā.

 

‘ō’ōpu, Eleotris fusca

E i’a hu’a e te aneane (e ‘itehia tō na rotora’a) ; ia au i te ti’aturira’a tahitō, o te ‘aiū ‘ō tei pohe i te fānau-iritā-ra’a (Henry, 2004 :208, 401).

‘ōtaha, Fregata minora

Ia tau o na i ni’a i te ‘aito i pīha’i iho i te marae, e mana’ohia ē o te atua Ātea. (Henry, 2004 :407)

‘ōtātare, ruro, Todiramphus tutus

19 tm. I roto i te uru rā’au, te uru ha’ari, te ‘āua tiare, e tuō o na ia hitimahuta o na. E ‘amu o na i te manumanu, te tahi mau mo’o na’ina’i, te ‘āreho (escargots), te ‘ōura na’ina’i ‘ō tā na ē tāmoemoe mai ni’a mai te ‘āma’a rā’au.

‘ōtātare, Acrocephalus caffer

15 tm. E piti huru manu ‘utu roa, hō’ē e mea teatea, hō’ē e mea uri, i roto i te mau fa’a nō Tahiti e Mo’orea ; tō roto i te uru pūrau e te uru ‘ofe e tae atu i te 800 m i te teitei i uta. Ia ta’i, e ha’amaha ri’i o na i tō na pererau, e rave rau nota e ‘turū’ e fa’aro’ohia. Ia tāpiti nā ni’oa iho noa te ta’i, nō rātou iho ā teie ta’i. E rere-hā-noa te ‘ōtatare nō te ‘amu i te manumanu, te tahi mau mo’o na’ina’i e mea varavara rā, e te huero, nō roto mai te rau’ere marō i raro, i roto i te aru, mai ni’a mai te ‘āma’a rā’au.

‘oura pape

Mā’a ē tā-pāreu-hia i raro a’e i te ‘aihere rōroa, i te herepata mā te nī’au. E piri : « Te upo’o, te tūtae »

Vous aimerez aussi...