Hiro’a n°177 – E reo tō ΄u

E reo tō ΄u

Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – Te Papa hīro΄a ΄e Faufa΄a tumu

Rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (vāhine)

΄Ohipa : ΄Ihi nūna΄a, ΄ihi reo

Te tahi mau parau nō nā manu, te meho e te mo΄orā, e nō nā i΄a, te nato, te nohu

Teie nau ΄animara i fāna΄o i te tahi mau paruai fa΄a΄ite΄itera΄a i ΄Ōpūnohu i Mo΄orea, i roto i te orara΄a ā te Mā΄ohi, i te mātāmua iho ā rā.

Meho, Porzanna tabuensis (photo 1 et 2)

1 meho Z tabuensis C Blanvillain copie 2 meho

E manu ΄ere΄ere e noho i roto i te ΄āpo΄o mato ΄aore ra i raro noa a΄e i te rā΄au nō te tāponi ; e riro ei hōho΄a nō te  nu΄u i pau e i horo i Mo΄orea i te ΄anotau, i topahia ai te i΄oa tahito ō Mo΄orea : ΄Ai-meho-i-te-rārā-varu. Hō΄ē aura΄a ato΄a ō te ta΄o meho e tāponi ia. Maori rā, e ta΄i pinepine te meho a fa΄a΄ati noa ai i to na ārea i te ΄ā΄ahiata e i te tapera΄a mahana. Nō te autahu΄a-marae, e reo nō te mau atua te hō te huru rau hitimā΄ue ō te meho (Fare vāna΄a, 2004).

I te tau tahito, ua rau te hōho΄a manu i taraihia ei unu (΄āma΄a ΄aore ra tira fa΄atautaura΄a ō) i te marae, e i ni΄a ato΄a, ō te tupua΄i fare ari΄i.

 

Mo΄orā

3 mo'orä canard à sourcil CB copie

Tō raro noa te mo΄orā i te rau΄ere rōroa ō te ΄āoa (Acrostichum aureum). E huruhuru mā΄ute΄ute tō rātou e fa΄a΄una΄una i te tahi mau fa΄anehenehera΄a ā te huiari΄i.

 

Nato, Kuhlia marginata

4 nato DRM

Hō΄ē teie ō te mau piri ō te ari΄i vahine nō Rōtu΄i, ΄oia o Te-remu-΄ura (Matarau, Rurua, 1996) ; e auhia tō na ΄i΄o.

 

Nohu

5 nohu poisson pierre logo

E ΄amuhia te nohu, e pārahi o na mai te tahi ΄ōfa΄i i ni΄a i te one i roto i te miti pāpa΄u (20-30 tm) i te rahira΄a ō te taime i te vāhi piri i te tahi muriāvai nō te tīa΄i i tā na mau ΄ia na΄ina΄i ΄ō tā na ē ΄amu. ΄Aita o na e ΄ou΄a, ΄eiaha rā ia ta΄ata΄ahihia, ei reira te rā΄au ta΄ero e puta ai i te ta΄ero. E mea māuiui roa te puta ā te nohu e ha΄apohe ato΄a i te tahi taime. E va΄u rā΄au tahiti ti΄ahapa nō te rapa΄au.

E ti΄a ia mana΄o ē e fa΄ahōho΄ahia te fenua o Mo΄orea ei nohu ΄inaha ho΄i ia piri te rātere ΄ite-ātea-a΄e-na-hia e tāparahi ato΄a-hia e te nu΄u itoito e te pāutuutu e te ineine ΄ō tei noho i roto i te fa΄a pi΄ihia ΄Ōpū-nohu. E tātarara΄a ΄ē atu ā tō te i΄oa (΄ā΄ai nō ΄Ōpūnohu, I. Hiro, 2016).

 

Légendes

1/Meho.

© C. Blanvillain

2/Meho, peinihia e B. Petit, Coll. Musée de Tahiti et des Îles – Te Fare Manaha.

3/Mo΄orā.

©Direction de l΄environnement – C. Brocherieux

4/ Nato.

©Direction des ressources marines

5/ Nohu.

Vous aimerez aussi...