Hiro’a n°176 – E reo tō ‘u

Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – Te Papa hīro’a ‘e Faufa’a tumu

 

rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (vahine) ΄Ohipa : ΄Ihi nūna΄a, ΄ihi reo

 

Te tahi parau no- te ma´uroa hopetea, ma´uroa hope´ura e te moa

Teie te tahi nau manu nō ΄Ōpūnohu i Mo΄orea i fāna΄o i te tahi paruai fa΄a΄ite΄itera΄a i piha΄i iho i te marae Teti΄irua.

ma΄uroa hope tea/ hope΄uo, tāva΄e, Phaethon lepturus

E pi΄ihia tāva΄e i Totaiete mā (Fare vāna΄a, 1999), Tupua΄i, Rapa, e pi΄ihia tāvake i Nu΄uhiva, Magareva, Tuamotu, e i vaho, i Niue, Tokelau, Tonga, Samoa, Uvea e Futuna (Clark 1982). E mea ha΄apotohia te i΄oa ma΄uroa-hopetea (tavake-hopetea ΄aore ra makuroa – Stimson, 1964) ei petea. Te aura΄a o ma΄u « e rere mā te tā΄iri i te pererau mai te tūpa΄ira΄a fa΄a-tomavitiviti-hia », Stimson 1964).

Ma΄uroa hope΄ura, Phaethon lepturus

O te huruhuru hope΄ura tē ravehia nō te fa΄anehenehe i te fau tahu΄a marae ΄aore ra ari΄i.

Moa, Gallus gallus

E pae tauatini tenimetera i te teitei. E ΄ānimara e tarihia e te Mā΄ohi i roto i tō rātou mau tere. Tē fa΄aineine-tāmau-noahia nei te moa oni nō te heiva fa΄a-titora΄a moa. E ΄ānimara e au-roa-hia nō tō na ΄i΄o, tō na huruhuru hope ΄ere΄ere nō te fa΄anehenehe i te mau fau ari΄i. E fa΄ahiti-noa-hia tō na parau i roto i te mau ΄ā΄ai e rave rahi. Nā na i fa΄aara i nā metua ō te ΄aito ra o Pai i ΄ore ai te mou΄a Rōtu΄i i ΄eiāhia e Hiro. Nā te moa ato΄a i fa΄aara ia Hina, te ruahine e te ΄āva΄e, i pātore ai te ΄ōpuara΄a ā Maui ē fa΄a΄ore i te pohe. ◆

ma'uroa hope'ute Dubois 1998 ma'uroa hopetea JP moa coq plumes NMT copie

Vous aimerez aussi...