Hiro’a n°169 – E re o tō ‘u : Te tahi mau fa´a´ohipara´a nō te maniota, mautini, miri taratoni, monette jaune, mōto’i e te painapo

169

E re o tō ‘u – Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – Te Papa hīro’a ‘e Faufa’a tumu

Te tahi mau fa´a´ohipara´a nō te maniota, mautini, miri taratoni, monette jaune, mōto’i e te painapo

Rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (vāhine) ’Ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo

Teie te tahi nau rā’au-ō-‘āpī-mai e tupu nei i ‘Ōpūnohu i Mo’orea.

Maniota, Manihot esculenta, manioc, MOD*

E ‘āfa’ihia teie mā’a tanu mai te fenua marite rōpū i te area matahiti 1850 (Barrau,1959 :152).

Légende

Maniota, Mai’ao, 2007, hoho΄a NMT

Monette pūpuru, Allamanda cathartica, monette jaune double, Golden trumpet vine, MOD

E ‘āfa’ihia teie tiare māre’are’a ei fa’anehenehe i te ‘aua tiare e te hei.

Légende

Monette pūpuru, 2007, hoho΄a J.Y. Meyer

Mautini, Cucurbita pepo, Cucurbita maxima, potiron, squash, MOD

E ‘āfa’ihia teie rā’au toro i te area matahiti 1840 (Barrau, 1959 :152). E ‘uo’uo e te ‘ana’ana ia firi-ana’e-hia ei taupo’o tō na hi’ata.

Légende

Mautini, hoho΄a J.-F. Butaud

Miri taratoni, Ocimum gratissimum, basilic sauvage, wild basil, MOD

Nō ‘āfa’i-noa-hia teie rā’au e Niu-taratoni e parare vitiviti o na. E raea’e e toru metera i te roa. Ua hau a’e tō na hau’a maoti e no’ano’a ta’a ‘ē tō te miri tahiti. E fa’a’ohipahia i roto i te rā’au nō te fa’a’āfaro i te ‘ōmahara’a, nō te rapa’au i te nē’ira’a toto pūai e te māfatu paruparu.

Légende

Miri taratoni, hoho΄a J.-F. Butaud

Mōto’i, Cananga odorata, ylangylang, MOD

motoi ylang

E ‘āfa’ihia teie tumu i te area matahiti 1850. E ‘amu te ‘ū’upa i tō na mā’a. E no’ano’a tō na tiare re’are’a.

Légende

Moto’i, hoho΄a NMT

Painapo, Ananas comosus, ananas, pineapple, MOD

E ‘āfa’ihia teie mā’a i te hōpe’a tenetere XVIIIe Cook te peretāne (Barrau, 1959 : 149) I te tau tahito, e hirohia tō na rau’ere ei ‘ānave.

* MOD = introduction moderne

Vous aimerez aussi...