Hiro’a n°167 – E reo tō’u

E reo tō ‘u

Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – Te Papa hīro’a ‘e Faufa’a tumu

rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (vāhine)

’Ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo

 

Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te tou

4 tou Cordia subcordata JfB

Teie te tahi nau rā’au e tupu nei nā ni’a i nā ‘e’a to’opiti nō ‘Ōpūnohu i Mo’orea- te ara-tupuna ‘e te ‘e’a nō te ‘āro’a Pu’uroa – i fāna’o i te tahi mau paruai fa’a’ite’itera’a i tō rātou fa’a’ohipara’a i roto i te orara’a ā te Mā’ohi, i te mātāmua iho ā rā.

Tou,Cordia subcordata, Arbre, Kou tree,IND

 

E rā’au hiri e tea, toiaha e te pa’ari. E mea au roa nā te feiā tarai rā’au.

  1. E tumu rā’au mo’a roa teie ē ‘itehia i pīha’i iho i te mau marae, « e tāpa’o nō te atua Rōro’o, tei fa’auru i te tahu’a marae i te tau ha’amorira’a» (Henry, 2004 : 394).
  2. E rā’au teie e ravehia nō te hāmani i:

– te mau tauiha’a mo’a, nō te ha’amorira’a: ti’i, to’o, va’a, unu, fata, tira, rau fare marae, fa’ari’i, rogorogo.

– te mau tauiha’a faufa’a : hei ‘arapo’a, fau, fa’a‘una’una, turu’a (rā’au), hā’uti pōpō, fana e te’a, tā tātau, ‘aufau tāhirihiri ;

– te mau tauiha’a nō te mau mahana ato’a : ‘ūmete, va’a, fare, tō’ere, pahu, fa’atete, vivo ; e ta’i te pahu e te pū nō te fa’a-ara i te nūna’a, te mau tīa’i, te mau ari’i, ’oia ho’i nō te tahi putuputura’a rahi, ‘ōro’a rahi, i te tahi taime i roto i te heivara’a.

  1. E tāipe pūai te rau’ere nō te ha’amanamana i te ‘ōro’a i mūta’a.

Te tou, e tumu rā’au tapu tanuhia i te pae marae ; e rā’au poiherehia e te rahu’a e tarai i te mau taiha’a ra’a e te mau tauiha’a noa (tā tātau e tē vai atu ra) ; e rā’au pa’ari, ‘ū hiri teatea tō uri roa. Nō tō na toiaha, e mea tarai-varavara-hia ei va’a; Ei hāmanira’a rā’au tahiti tō na rau’ere ; ia pāpāhia te rau’ere e te mā’a mati, e roa’a mai ia te ‘ū ‘ute’ute ā toto.

 

IND = indigène ; END ARCH = endémique archipélaire ; POL = introduction polynésienne ; MOD = introduction moderne

 

Crédit photo J.-F. Butaud

Vous aimerez aussi...