Hiro’a n°166 – E reo to’u

E reo tō ‘u

Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – Te Papa hīro’a ‘e Faufa’a tumu

Rohipehe : Natea Montillier Tetuanui (vāhine)

’Ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo

www.culture-patrimoine.pf

 

Te tahi mau fa’a’ohipara’a nö te tö, te toi e te toro’e’a.

 

Teie te tahi nau rā’au e tupu nei nā ni’a i nā ‘e’a to’opiti nō ‘Ōpūnohu i Mo’orea- te ara-tupuna ‘e te ‘e’a nō te ‘āro’a Pu’uroa – i fāna’o i te tahi mau paruai fa’a’ite’itera’a i tō rātou fa’a’ohipara’a i roto i te orara’a ā te Mā’ohi, i te mātāmua iho ā rā.

 

tō, tō ‘ā’eho, Saccharum officinarum, canne à sucre, sugarcane,POL

E rae’a e 2 e tae atu i te 6 mētera i te teitei : e rāra’a-atao’a-hia ; e ‘amuhia te tumu tō; e mea monamona te pape tō. Ua tanu-fa’a-‘aere-hia i te matahiti 1863 i ‘Ātimāono (Barrau, 1959 : 157).

E ravehia te mā’a nō te rapa’au i te vaha pē, te ma’o’i, te tāpau nō te māoro i te tino.

 

Toi,Alphitonia zizyphoides, arbre, tree, IND

E hotu o na mai te ‘āva’e tenuare e tae i te ‘āva’e māti. I teie mahana, ua ‘ore roa teie tumu rā’au i Tahiti, ’ārea ra i Mo’orea, te toe ri’i noa ra ā te tahi tumu;

e rā’au tārona te toi ; nō tō na pa’ari ua taraihia i mūta’a iho te moiha’a tāma’i ; i teie mahana, e rā’au hāviti nō te tauiha’a fare, e mea varavara rā, nō te mea ho’i ē, ua ‘ere roa te toi.

I Ra’iātea, e au ra ē te i’oa ō te toi, o te mai’ai-ti’a-roa-ō-te-fa’a. (Henry, 2004 : 65).

 

Toro’e’a, Cyclophyllum barbatum, petit arbre, small tree,

IND

E tupu ‘oia i ni’a i te ‘āivi e i ni’a ato’a i te mau motu haeha’a. E rā’au ha’afefe-‘ohie, pa’ari, nō te patu i te tāfare ō te fare atua (nō te to’o), e moiha’a faufa’a nō te ‘ōro’a marae ; e rave-ato’a-hia nō te patu i te mau ‘apa’apa fare ; e ‘amuhia tō na mā’a hotu na’ina’i menemene e te ‘ute’ute.

 

IND = indigène ; END ARCH = endémique archipélaire ; POL = introduction polynésienne ; MOD = introduction moderne

 

Légendes :

1/ tō – hōho’a NMT

1bis/ Toi – hōho’a NMT.

2/Toro’e’a – hōho’a J-F Butaud.

3/Fare atua (dessin probablement de John Webber, fin XVIIIe siècle)

Vous aimerez aussi...