Hiro’a n°147 – E reo tō ‘u : Te tahi mau fa’a’ohipara’a no- te ‘uru

'uru fruit feuille NMT

E reo tō ‘u – Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – Te Papa hiro’a ‘e Faufa ’a tumu

Te tahi mau fa’a’ohipara’a no- te ‘uru

Roh ipehe : Natea Montillier Tetuanui (vahine)

΄ohipa : ΄Ihi nūna΄a, ΄ihi reo.

Teie te tahi mau rā΄au ΄i ni΄a i nā ΄e΄a to΄opiti nō ΄Ōpūnohu i Mo΄orea- te ara-tupuna e te ΄e΄a nō te ΄āro΄a Pu΄uroa – i fana΄o i te tahi mau paruai

fa΄a΄ite΄itera΄a ō tō rātou fa΄a΄ohipara΄a i roto i te orara΄a ā te mā΄ohi, i te mātāmua iho ā rā.

΄Uru Artocarpus altilis arbre à pain, Breadfruit tree, POL

I te fenua ΄ēnana e i Totaiete mā, ua riro te mā΄a ΄uru ei mā΄a tumu, a 2000 matahiti i teie nei tō na fa΄a΄apu-noa-ra΄a-hia. I te ΄anotau, ua rau te huru

tumu ΄uru i tanu hia mā te ohi (ta΄a atu ai te ΄uru huero). Mai te 5 ΄aore ra i te 7 ō tō na matahiti, e ha΄amata o na i te hotu, ei reira e rouhia ai te mā΄a ; tō na tau hotura΄a e pae ΄ahurura΄a matahiti.

I te 26 nō ΄Atopa i te matahiti 1788, ua fa΄auehia the tapena Bligh i ni΄a i te Bounty, e tere ΄āfa΄i i te ΄uru i te mau motu Initia peretane. E 27 huru ΄uru : te vai nei te huero, maire, pae΄a, puero, puero ΄ōviri, huha papae e te vai atu ra (Fare vāna΄a, 2004).

E tātāhia te ΄ao ΄uo΄uo ei ΄ahu pu΄upu΄u nā te huiari΄i (Henry, 2004 :160).

Mai te peu e fa΄ati΄ahia e te ari΄i, e tāpūhia te tumu ΄uru nō te tarai i te va΄a, te tira e nō te hāmani i te fare (te fare purera’a nō Rikitea).

I te tau o΄e, e ΄amu te ta΄ata i te pōpōi ΄uru. E ō ato΄a teie ei rā΄au ΄oromo΄o nā te ΄aiū (Ta΄ero, 2016).

E mea ΄āna΄ihia te ΄ārahu ō te pa΄a ō te ΄uru tunupa΄a- hia i roto i te ta’atū ΄ere΄ere, e riro ei mā΄a e ei rā΄au tahiti ato΄a.

E ravehia te tāpau ΄uru nō te ΄ōroi i te mau ΄āpo΄o ō te rā΄au ō te va΄a-tīfai-hia.

E fa΄a-΄ohipa-hia te rau΄ere ΄uru nō te ato i te pūhapa i uta ; e ravehia ei rauai ahimā΄a ΄eiaha te mata΄i e horo e ΄eiaha te mā΄a ia pa΄apa΄a ; e rave

ato΄a-hia ei vauvau i ni΄a i te repo nō te tāmā΄a.

Ua riro ato΄a te hōho΄a ō te rau΄ere, te mā΄a, te tumu ΄uru ei hōho΄a tīfaifai.

I mūta΄a ra, e ΄euhia te pōpoi ΄aore rā te ΄ōpi΄o : e tunuhia e 200 ΄uru pē i roto i te umu. Ia rae΄a a΄e-ana΄e-hia e 48 hora, e tāipuhia te ahimā΄a nā te ΄ao΄ao ō te umu nā hepetoma i te maorora΄a.

Mahi = tio΄o

E ΄uru pē e te ota, e tātarahia te pa΄a e te hune, e ta΄ata΄ahi-maita΄i-hia i roto i te ΄āpo΄o ō tei pa΄epa΄ehia i te ΄ofa΄i e te rau΄ere. Mai te peu e rae΄a a΄e hō΄ē mētera i te me΄ume΄u, e tāpo΄ihia te mā΄a i te rau΄ere ΄uru marō, e tu΄uhia te piti ō te ΄āpapara΄a, e i te tahi taime i te toru ō te ΄āpapara΄a. E tāpo΄i-māite-hia te ta΄āto΄ara΄a i te rau tī e te vari. E tano ia tārani i terā mā΄a ΄ava΄ava hō΄ē matahiti i te maoro e hau atu. Ia tāipuhia te mahi, e tano ia fa΄arapu-maita΄i-hia, e ia fa΄amenemene-

hia i roto i te rau΄ere hou a ΄euhia atu ai. Ia ΄amu ana΄e te mahi e tupu mai te māuiui upo΄o ΄aore ra te ma΄i hī.

Ei hāmanira΄a rā΄au tahiti te ΄uru : te tāpau ΄uru ei rā΄au fati nō te ivi i fati, te mero i mā΄o΄i, te tino i pēpē; te ΄ōmou ΄uru puero/maire/mā΄ohi/pae΄a ei rā΄au arafati nō te mau pū΄oira΄a mero e nō te puta mahana; te hī΄ata ΄uru nō te rapa΄au i te fēfē tu΄emata, maemae tari΄a, maemae ΄arapo΄a ; e ravehia te nīnaemoa ΄uru pē nō te fēfē, mai te rā΄au parai « pénicilline » ra te huru ;

E pīharahia te taura ΄uo΄uo mai te pa’a ō te ΄āma’a΄āpī ei pū΄ohura’a ō te ure i oti noa atu ra i te tehehia.

Mai te matahiti 2010, te hāmanihia nei te faraoa ota ΄uru.

IND = indigène ; POL = introduction polynésienne

(((légende schéma))))

Umu ΄ōpi΄o ΄uru

Te vai ato΄a ra te mau ΄āpo΄o tio΄o.

΄āpo΄o ΄ōhia i te ΄ao΄ao nō te tāipu i te mā΄a i te mahana tāta΄itahi, hou a tāpo΄i fa΄ahou ai.

΄ōpi΄o ΄uru : ΄uru pē ΄euhia

Vous aimerez aussi...