Hiro’a n°145 – E reo tō’u : Te tahi nau fa’a’ ohipara’a

E reo tō ‘u – Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – Te Papa hiro’a ‘e Faufa ’a tumu

Te tahi nau fa’a’ ohipara’a

no- te o-ra- ‘e te ‘u-marahipehe : Natea Montillier Tetuanui (vahine)

‘ohipa : ́Ihi nūna ́a, ́ihi reo – photos : NMT

Teie te tahi nau rā ́au e tupu nei nā ni ́a i nā ́e ́a to ́o piti nō ́Ōpūnohui Mo ́orea- Te-ara-tupuna ́e Te- ́e ́a-nō-te- ́āro ́a-Pu’uroa – tei fāna ́oi te tahi mau paruai fa ́a ́ite ́itera’a i tō rātou fa ́a ́ohipara ́a i roto i teorara ́a ā te Mā ́ohi, i te mātāmua ihoā rā.

‘ōrā

E tumu rā’au rārahi teie ‘e te mō’a ato’a, tāipe nō te tūpuna hui ari’i. E tāpūpūhia te ‘ao ō te mau ‘āma’a ‘āfaro e torotoro hāerenō te hāmani i te tapa hiri, ‘ei ‘ahu, ‘ei fa’a’una’una nō te huiari’i. I terā ra tau, e hunahia te ivi tino ma’i nā roto i te mau a’a’e ‘āma’a tāfifi hāere ō teie tumu rā’au ‘e, i vētahi taime, e rirote pani uru e te ivi i te mo’e roa i roto i tō na pu’e ‘āma’a ‘e a’a,’ia tupu ‘ā’ano mai teie tumu rā’au. ‘Ei hāmanira’a rā’au tahititō na a’a. E mea au roa nā te manu ‘ū’upae ‘ato i te huero mā’aō te ‘ōrā. ‘Ua rau tō na mau fa’a’ohipara’a iroto i te rā’au tahiti.

‘ūmara

E mea vare’au ‘aore rā re’are’a teie mā’a tupu. ‘Ia tunu ‘ia ‘ama, e meamonamona mau. Mai te fenua Maritē ‘apato’a roa mai teie mā’a, ‘eifa’aitoitora’a i te tino.Mai te fenua Taina, tenetere XIV, i nu’u mai ai te mā’a ‘ūmara i te fenua Firipini. Hou te tenetere XVI, tei ‘Īnītia ato’a ia.’A va’u tauatini matahiti (8000) i mā’iri ra, i Maritē ‘Apato’a, pēnei a’e i rōpūna tūha’a fenua nō te Yukatan ‘e te Venetuera, i Pērū ‘e i ‘Ekuatora ato’a, tefa’a’apu-mātāmua-ra’a-hia te ‘ūmara.Mai Pōrīnētia i ‘āfaihia atu ai i te fenua ‘ tia ‘Apato’a-hiti’a’ā-ō-te-rā.I te fenua Tāpōnē te vai-ato’a-ra’a ; e hāmani te ta’ata nō ‘ō i te ‘ava ‘ūmara.I te mau tere fanora’a ātea i tāhito ra, e riro ato’a te ‘ūmara ‘eu ‘ei mā’afa’aherehere nā te mau ‘ihitai mā’ohi (Buck, 1952:47).’O . Hātua-ō-Rogorogo . te tahi i’oa nō te ‘ūmara ; nō te mea, i roto i te tahifa’ati’ara’a ‘ā’ai, nā te vāhine ra ā Turi i hōpoi atu i te ‘ūmara i roto i tō na hātua,’ia vai tāpiri noa i tō na tino ‘ei tāmahanahana ra’a iā na (Buck, 1953-253).

*IND = indigène ; POL = introduction polynésienne

(((Légendes )))

Ficus prolixa var. prolixa banyan, Banyan,IND

Teri’i Ro’omata’aroa, jardinier du Musée de Tahiti et des îles , 2017

Ipomoea batatas patate douce, Sweet potato, POL

Vous aimerez aussi...