Hiro’a n°141 – E reo to’u

E reo to΄u

Direction de la culture et du patrimoine (DCP) – Te Papa hiro’a ‘e Faufa’a tumu

Rohipāpa΄i : Natea Montillier Tetuanui vāhine

Tūha’a ‘ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo

'ava var. methysticum Tige JfB

Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te ‘ava, te ‘ava’ava-i-ra’i ‘e te ‘āvaro

Teie te tahi nau rā’au e tupu nei nā ni’a i nā ‘e’a to’opiti nō ‘Ōpūnohu i Mo’orea, Te-ara-tūpuna ‘e Te-‘e’a-nō-te-‘āro’a-Pu’uroa, tei fa’a’itehia i ni’a i te tahi mau paruai tō rātou faufa’a ‘e fa’a’ohipara’a i roto i te orara’a ō te Mā’ohi i te tau mātāmua ra.

 

‘ava, kava

Piper methysticum, kava, Kava, POL

 

E ravehia te a’a ō teie rā’au nō te fa’aineinera’a i te tahi inu mō’a, ta’a ‘ē, tē pūpūhia i te tau heiva ‘e i te ‘ōro’a marae ihoā rā i mūta’a ra ; nā te tāne ana’e i Pōrīnētia tā’āto’a e inu (maoti i te fenua Aotearoa, Rapa iti e Rapa Nui). E mamahia te a’a, ‘a tūtuha atu ai i roto i te tahi ‘umete ; ‘e ‘ia hōpue, e riro ia ‘ei ‘ava fa’aunuhīra’a vārua ‘aore rā fa’aitoitora’a tino. Te fa’aora-fa’ahou-hia nei te ‘ōro’a nō te ‘ava, ‘e i teie tau, e fa’ainu-ato’a-hia te vāhine tia’ara’a mana, i te tau heiva ānei ‘aore ia i te mau ‘ōro’a mana fāfaura’a. E pape inu ho’i te ‘ava nō te mau mahana ato’a i te mau fenua Fītī, Vānuatū, Hāmoa ‘e i Mērānētia. ‘Ua riro te ota a’a pūehu nō te ‘ava i te ‘āno’ihia i te pape hā’ari ‘aore rā i te pape mā’ohi nō te rā’au tahiti (G. Cuzent, 1940 ; Richard Rossile, 1986). I te fenua Peretiria (Brésil), i te taime ‘a ravehia ai te ‘ōro’a nō te cahoin (kava ?), e tūtuha te mau pōti’i hinepōtea i roto i te tahi pāni nō te fa’amā’aro i te mā’a tō pāpa’a tei tūpa’ipa’ihia (Levy Strauss, 1961).

‘ava’ava-i-ra’i

Macropiper latifolium, plante, False kava, IND

E rā’au tei hōho’ahia i te ‘ava, ‘e tē tupu hāere-noa nā uta i te peho i te repo haumārū.

āvaro

Premna serratifolia, arbuste, Coastal premna/ headache tree, IND

E tāipe teie nō te atua ra ‘o ‘Ā-varo (mā’ero rahi) ; ‘ia ‘ore ana’e te ta’ata e tāpiri atu iā na mā te fa’atura, e tōmeahia te ‘iri i te ‘ōpūpū, mai te hōho’a ihoā ō te pa’a nō te tumu ‘āvaro nei. Nō te rapa’au i te reira ma’i ‘iri, e tūtu’ihia te ‘āma’a ō te tumu ‘āvaro i te auahi, ‘e ‘ia pau i te ‘ama, e ta’uhia te atua ‘o ‘Ā-varo (Henry, 2004 :394). E riro te pūpā tīare nō te ‘āvaro i te āno’ihia i te tīare mā’ohi ‘ei fa’ano’ano’ara’a i te hei ‘arapo’a, te hei upo’o ‘aore ia te fare ; ‘āre’a i tō na ‘umoa tīare, e ravehia ïa ‘ei no’ano’a nō te mōno’i ‘e nō te tapa.

POL = introduction polynésienne; IND = indigène

Vous aimerez aussi...