Hiro’a n°140 – E reo to’u : Te tahi nau fa’a’ohipara’a faufa’a nō te ‘aute ‘e te ‘autī

Rohipāpa’i : Natea Montillier Tetuanui vāhine

Tūha’a ‘ohipa : ‘Ihi nūna’a, ‘ihi reo

Teie te tahi nau rā’au ri’i e vai nei i ni’a i nā ‘e’a hāere’a to’opiti i ‘Ōpūnohu i Mo’orea, ‘o Te-ara-tūpuna ‘e ‘o Te-‘e’a-nō-te-‘āro’a-Pu’uroa, tei fa’a-‘ite-papa’i-hia i ni’a i te paruai te tahi ō tō rātou mau faufa’a i roto i te orara’a ō te Mā’ohi i te mātāmua ihoā rā.

‘AUTE, ‘AUTE ‘UTE’UTE, ‘AUTE ‘Ū’UMU 1

‘Ua riro na te ‘aute ‘ute’ute ‘ei piri nō te ari’i vāhine nō Rōtui, ‘o Te-remu-‘ura2. ‘Ua tanuhia i roto i te mau fa’a ‘ei tāpa’o fa’atoro ‘e’a. E fa’a’una’una ia nō te ta’ata ‘ia poe i tō na ‘ua’a ‘ura’ura. E faufa’a-ato’a-hia i roto i te rā’au tahiti, mai te ‘aute ‘ū’umu tē tūpa’ipa’i-tāpē-hia nō te rapa’au i te ira. Nō tō na ho’i ha’aviti, e mea pinepine te hōho’a tīare ‘aute i te nira-tīfaifai-hia ‘e te mau māmā. I te ‘ao nei ō te ‘aute e tutu-ato’a-hia na te tapa. I tō na rā’au pa’ari, e nehenehe te hei i te tāvirihia ‘e te matau nō te tautai i te taraihia.

‘AUTĪ, TĪ 3

E mea mō’a roa te tī, tei ‘ī i te manamana ‘e tē fa’a’ohipahia ‘e te tahu’a ‘upu i te mau ‘ōro’a rau. E rā’au iti pāruru nō te vārua ‘e te hiro’a, fa’a’una’una nō te ‘ahu ‘e te tino. ‘Ei pū’ohu mā’a, ‘ei pū’ohu ō, ‘ei pū’ohu no’ano’a, ‘ei pu’ohu tupu ato’a rā… E tahuhia te umu tī e 2 ‘aore rā e 3 mahana te māoro nō te ‘eu i tō na a’a, mā’a monamona ‘ia ‘ama iho : ‘ua riro ho’i ‘ei mā’a fa’aitoito tino nō te mau ‘ihitai mā’ohi e tere ātea nā ni’a i te mōana paruparu ā Hīvā. E rapa’au te tī i te ma’i hua-tū-pito, te he’a, te ira, te nanu. ‘Ei fa’a’ara’ara-maita’i-ra’a i te reo ‘ia hīmene, e mama i te ‘ōmou tī e ti’a ai.

1Hibiscus rosa-sinensis

2Rurua, Te ‘ā’ai i fa’ati’ahia ‘e Matarau, C. Teihotu, 1996

3Cordyline fruticosa

 

Vous aimerez aussi...