N°132 – Te tahi mau fa’a’ohipara’a nō te ‘āretu, te ‘atae ‘e te ‘ati

 

Service de la culture et du patrimoine (SCP) – Te pu no te ta’ere e no te faufa’a tumu132 - E reo to'u - 'aretu Cymbopogon - Crédit Jean-François Butaud 132 - E reo to'u - 'aretu Cymbopogon refractus - Crédit Jean-François Butaud 132 - E reo to'u - 'atae Erythrina variegata Fleurs - Crédit Jean-François Butaud 132 - E reo to'u - 'ati - Crédit Natea Montillier Tetuanui 132 - E reo to'u - 'ati fruits grappe - Crédit Natea Montillier Tetuanui 132 - E reo to'u - 'ati fruits tombés - Crédit Natea Montillier Tetuanui

 

Par Natea Montillier Tetuanui (vahine), ‘ihi nūna’a, ‘ihi reo (ethnologue, linguiste), Pū nō te ta’ere e te faufa’a tumu (Service de la culture et du patrimoine).

 

 

Teie te tahi mau rā’au, e vai nei nā nā ‘e’a to’opiti nō ‘Ōpūnohu i Mo’orea, « Te Ara-Tupuna » ‘e « Te ‘e’a nō te ‘āro’a Pu’uroa », ‘o tei fāna’o i te tahi nau paruai ha’amāramarama nō ni’a i tō rātou faufa’a ‘e fa’a’ohipara’a i roto i te orara’a ō te nūna’a Mā’ohi, i te mātāmua ra.

 

IND = indigène ; POL = introduction polynésienne

 

Noms tahitien, latin, français, anglais

statut géographique

Nā roto i tō ‘u nei reo iti…
‘āretu, ‘āretu mōno’i Cymbopogon refractus herbacée

Barbed wire grass

POL

E ‘aihere teie, 1,5 mētera i te roa, te e tupu i ni’a i te tara mou’a (« i ni’a iā Rōtu’i », Taputuara’i, 2016) ‘e nā te mau fenua varivari. I te tau mātāmua, e ravehia tō na rau’ere ‘ei vauvau tahua ‘aore rā ‘ei tāpo’i fare (T. Henry, 2004 : 73) i Totaiete mā, mai te ‘ōpaero (Typha domingensis) i Tahiti nei, te raupō (Paspalum orbiculare) i Rapa, te ‘aretō i Ma’areva mā. E fa’a’ohipahia te pape ‘āretu i tāvirihia nō te rapa’aura’a i te fēfē ānei, te pūpū ta’ero, ‘e tae noa atu i te tūtu’a nā ni’a i te rima ‘e te ‘āvae (Pétard, 1964). E ruruhia ‘ei tāpo’i fare. E riro ato’a ‘ei vauvau, ‘ei marū-ro’i. E tā’ai’ai-ato’a-hia ‘ei pāua.

 

‘atae

Erythrina variegata érythrine

Indian coral tree

POL

E mea ha’a terā rā’au ‘ia tupu i uta. ‘Are’a nā tai ra, e mea rōroa ia, e rōa’ahia e 2 mētera i te teitei. E ravehia na tō na ‘āma’a tei tāraihia ‘ei pou ‘āua fenua. E mea ‘ava’ava roa ‘ino tō na tāpau ; e mea hiri te ‘ū ō tō mau huero i Tahiti nei ‘e, e mea ‘ute’ute i Vaihī. ‘Ia tae i to na tau, e fa’atopa te tīare, e māre’are’a te rau’ere ‘a fa’atopa ato’a atu ai (Henry 2004 : 55). ‘Ua ‘ūa’a ana’e te ‘atae ra, e tāpa’o ia ē, te ho’i mai ra te paraoa ‘e te tohorā i tō tātou nei mau pae fenua…

 

‘ati, tāmanu

Calophyllum inophyllum

Arbre

Alexandrian laurel balltree, tamanu

IND

E rā’au teie nō te faufa’a iti rahi ‘e ‘o tei riro ato’a ‘ei rā’au mo’a nō te mau tupuna mā’ohi. E mea au-roa-hia tō na rā’au ‘e te ta’ata tarai rā’au nō tō na ‘ū mā’ute’ute tārona ri’i. Hō’ē noa huru ‘ati e tupu i uta nā te mau vāhi teitei. E mea tupu marū ri’i noa te ‘ati, i uta ānei i te fa’a ‘aore ra nā te pae tahatai ‘e, eita ho’i te māta’i ‘e te vero e ha’afifi i te reira. E ravehia mai tō na rau’ere ‘e tō na pa’a i roto i te hāmanira’a ō te rā’au tahiti, nō te tāmā i te mata ānei, ‘ei rā’au pihapiha ato’a nō te fīva (Henry 2004 : 56). ‘A tae ho’i i te hinu matie ‘ava’ava ō tō na mā’a huero menemene, ‘ua riro ia ‘ei hinu nō te rapa’aura’a i te tahi mau ma’i ‘iri ‘e nō te ‘atu’atura’a i te rouru, tei tu’i te ro’o nō tō na faufa’a nā te ao ta’ato’a nei. E rapa’au ato’a ho’i teie hinu i te ma’i māriri, te ma’i pē, te puta to’eto’e.

 

Vous aimerez aussi...