N°130 – Te tahi mau fa’a’ohipara’a ote ‘a-pape, ‘ape, ‘ape taratara

Par Natea Montillier Tetuanui (vahine), ‘ihi nūna’a, ‘ihi reo (ethnologue, linguiste), Pū nō te ta’ere e te faufa’a tumu (Service de la culture et du pa trimo ine).130 - E reo to'u - 'ape

Teie te tahi mau rā’au ‘i ni’a i nā ‘e’a to’opiti nō ‘Ōpūnohu i Mo’orea- Te ara-tupuna e Te ‘e’a nō te ‘āro’a

Pu’uroa – i fana’o i te tahi mau paruai fa’a’ite’itera’a ō tō rātou fa’a’ohipara’a i roto i te orara’a ā te mā’ohi, i te mātāmua iho ā rā.

‘Ape, Alocasia macrorrhizos, plante, elephant ear taro POL

Ia au i te pehe rahura’a ao (Henry, 2004 : 343-434), nō roto mai te ta’ata te rau ‘ape i te fāra’a mai, te papa ua riro ei hī’ata e te pū’ohu uaua ‘ōpū e te vaira’a tamari’i ei rau’ere. E mea piri roa o na e te taro, ua rau te huru ō te ‘ape : te ‘ape- ’oa, te hāparu, te mā’ota, te uahea e te tahi atu e mea ‘ōviri : te puhi. Te hōho’a ō te rau’ere mai te māfatu te huru, e riro ei hōho’a tīfaifai. E tunuhia te hī’ata e 24 hora i te maoro. E ma’ero tō na tāpau. E ‘ui’ui e e tunuhia te a’a ei po’e, i te tahi taime, ‘ānoi’hia i te mā’a ‘ānani. E fa’a’ite te ‘ā’ai ō Māui, e au-‘ore-hia te ‘ape ota ē te ‘ōpū ta’ata (Henry, 2004 :445) ; e ravehia tō na rau’ere ei pū’ohu nō te fa’ano’ano’a i te tapa e 3 pō i te maoro ; e rave ato’a-hia te rau’ere ei fa’ari’i hapura’a pape nā te mau atua (‘oia ho’i te to’o, Henry, 2004 :169) e te mau ‘āiu fānau ‘āpī huiari’i (Henry 2004 :192) ; e fa’a’īhia i te pape ei hi’o nō te ‘ōro’a marae ē te mau tahutahu. E tano ato’a te rau’ere rārahi (1,5 mētera i te roa e e 1 mētera i te rahi) ei fare ‘āmarara e ei ato fare-rau-‘ape nā te feiā tomo fē’i ‘aore ra te feiā a’ua’u pua’a taetae vao.

‘Ape taratara, ‘ape mahaehae, Alocasia macrorrhizos, plante, Elephant ear taro, POL

E mea ‘āpo’opo’o te rau’ere ō teie ‘ape. E hōho’a tīfaifai.

Vous aimerez aussi...