N°122 – Fa’ati’ara’a ’ā’ai i Te Fare Manaha

Musée de Tahiti et des îles (MTI) – Te Fare ManahaIMG_7335

Auteure Tanya Tahauri, chargée de la promotion des langues au sein du ministère de la Culture

 

I te 16 e te 17 nō Tetepa, ’ua fa’anaho mai Te Fare Manaha i te mau Mahana fa’ahanahana i te faufa’a tumu o te fenua nei ’ia au i te tāpura a Europa. E i roto i te raura’a o te mau peu tumu i fa’a’itehia, tā te mau tamari’i ’e te feiā pa’ari i fana’o, hō’ē peu tā tātou e tāpe’a mai « Te fa’ati’ara’a ’ā’ai i niuhia e te Ao Mā’ohi ».

I te ’itera’a atu i te ’ana’ana’atae o te mau tamari’i ’e te mau metua i te fa’aro’o i tō tātou mau ’ā’ai, ’ōpua a’e rā Te Fare Manaha i te rave mai i teie ’ohipa hō’ē taime i roto i te ’āva’e, mai Te Fare Tauhiti Nui. Ua ha’amata te reira i te 7 nō ’Ātopa i te hora 10, hō’ē hora i te maoro, i roto noa i te ’āua ’e e rave fa’ahouā te reira i te 4 nō Novema e i te 2 nō Tītema, mea tāmoni ’ore.

Ua anihia mai, e aha te faufa’a o te fa’ati’ara’a ’ā’ai ?

Ha’amana’o tātou, e nūna’a parau te nūna’a Mā’ohi, e peu mātaro e te mau tupuna, mea tāmau ’ā’auhia te mau papara’a tupuna, te mau ’ā’amu huru rau o te ari’i, te ’aito, te tua’ā’ai o te hō’ē fenua, hō’ē nūna’a ’e te vai atu ā. Nā te ari’i, te tahu’a, te haere pō, te mau ’arioi e fa’ati’a, e fa’ateni, e fa’atara i tāua mau Parau i mua i te aro o te nūna’a, inaha ho’i, e vaivai noa ai teie mau parau e tae roa mai i teie mahana ’e o tei tāpa’ohia. E ti’ara’a faufa’a ato’a tā te mau metua, nā rātou e fa’ati’a i tā rātou iho mau tamari’i, nā reira noa rātou mai te tau ’e te tau.

Teie hō’ē hi’ora’a, ’ua ha’apurorohia te hoho’a Moana i To’atā, e toru ’ohipa tā tātou e hi’o mai : ’a tahi, ’ua ara’ara’a te parau o te hō’ē ’aito tuiro’o o te Ao Mā’ohi, maoti te parau o Māui i fa’ahitihia, i ’ite ai tō tātou mau tamari’i « e ’aito atua mā’ohi o Māui ». ’A piti, ’ua ha’api’i ato’a rātou i te tahi mau peu māo’hi, te fanora’a, te painara’a i te va’a, te mau fetu, te ’ōpape, te nati e fero rā i te Mā’ohi e tō na iho fenua, mea rahi te mau ha’api’ira’a e fa’a’ite i te huru o te Mā’ohi. E nō te fa’ahope, te ’ohipa fa’ahiahia roa a’e tā teie hoho’a tāvirihia i pūpū mai, ’ua hurihia ’e ’ua ha’utihia te tā’āto’ara’a nā roto i te reo mā’ohi.

’Ua riro te fa’ati’ara’a ’ā’ai ’ei moiha’a nō te fa’a’ohipa i te reo mā’ohi. Te fifi e fārereihia rā, te varavara noa atu rā te mau ta’ata e paraparau i te reo. ’Eie ia hō’ē rāve’a nō te ha’amātau i te mau tamari’i i te ’apo, i te tāmau mai i te tahi mau ta’o ’aore rā ’irava, i te fa’aro’o i te ta’ira’a, te ’oto, te fa’atomara’a o te reo. Ha’amana’o na tātou i terā Vaihī o Moses GOODS tō na i’oa, i te Ta’urua Polynesia-Te Moana Nui a Hiva i fa’atupuhia i te matahiti i ma’iri, noa atu ’aita te mau ta’ata e ta’a rā i te reo vaihī, ’ua ’itehia te terera’a o te ’ā’amu a Kamapua’a nō tō na ’aravihi i te ha’uti e tō na tino, tō na hoho’a mata, te tauira’a ’e te pūaira’a o tō na reo ’e te vai atu rā. Terā paha te fā e tīa’ihia ra e te tahi fa’ati’a ’ā’amu.

Mea au roa te mau tamari’i i te fa’aro’o i te mau ’ā’ai ’āminamina, e mea rahi ato’a ho’i tō tātou Parau, mai te mau ta’amotu tā’āto’a nō Porinetia, ’aita e pau ! Nā roto i terā rāve’a e ’ite ai i te huru, te iho tumu, te hīro’a tumu ’e te peu tumu o te hō’ē nūna’a. E rāve’a ato’a teie nō te tūra’i atu i te tamari’i i te ha’amana’o i tō tupuna, nō te ha’aferuri ’ia rātou ’e nō te papa i tō rātou iho tumu. ’Ia roa’a mai ia rātou i te hina’aro e fa’ati’a ato’a atu i teie mau ’ā’ai noa atu te reo tā rātou e fa’a’ohipa, ’eiaha ho’i te Parau o te Mā’ohi ’ia mou !

Vous aimerez aussi...