N°120 – ‘Uru, Artocarpus altilis

 

Service de la Culture et du Patrimoine (SCP) – Te pū nō te ta’ere ē nō te faufa’a tumu

 

 0 1760

I te mau pu’e fenua Totaiete ‘e ‘Ēnana, ‘ua riro te ‘uru ‘ei mā’a tumu ; ‘a 2000 matahiti i teie nei tō na fa’a’apu-noa-ra’a-hia. I te ‘anotau tāhito, e mau huru ‘uru tē tanu-ohi-hia (‘a ta’a noa atu te ‘uru huero).

‘Ia tae i te 5 ‘aore rā te 7ra’a ō tō na matahiti pa’arira’a, e ha’amata teie rā’au i te hotu, ‘ei reira e rouhia ai tō na mā’a ; e nehenehe te tumu ‘uru e hotu, i tō na tau, i te hō’ē roara’a tau e 50 matahiti.

I te 26 nō ‘Atopa i te matahiti 1788, ‘ua tono-fa’aue-hia te täpena Bligh nō te pahī ra te Bounty, e uta mai Tahiti atu i te tahi mau ohi ‘uru e ‘äfa’i i te mau fenua ‘Īnītia peretāne. E 27 huru ‘uru tei fa’a-reva-hia atu : huero, maire, pae’a, puero, puero ‘ōviri, hūhā papae ‘e te vai atu ā[1].

 

E tātāhia te ‘ao ‘uo’uo nō roto mai i te mau ‘āma’a ri’i ‘āfaro ‘ei ‘ahu pu’upu’u nā te hui ari’i[2].

Maoti te parau fa’ati’a ā te ari’i nō te tāpū i te tahi tumu ‘uru, e taraihia te va’a, te tira, e fa’ati’ahia te fare i tō na rā’au (mai te fare ō te mau mitionare i terā ra tau : fare purera’a nō Rikitea).

E mā’a tau o’e te pōpō ‘uru ; rave-ato’a-hia nō te hāmani i te rā’au ‘oromo’o nā te ‘aiū[3].

Te ‘ārahu pa’a ‘uru tunu-pa’a-hia, e ‘āno’ihia i te ta’atū ‘ere’ere ‘ei mā’a maita’i ‘e ‘ei rā’au tahiti ato’a.

E ravehia te tāpau ‘uru nō te ‘ōroi i te mau ‘āpo’opo’o ‘e ārea ri’i ō te rā’au pa’epa’era’a va’a-tīfai-a.

E atohia te fare aru pūhapara’a i uta i te rau’ere ‘uru, të rave-ato’a-hia ‘ei rauai ahimā’a ‘eiaha te mata’i ‘ia horo i roto i te umu, ‘a ura ‘e ‘a riro te mā’a i te pa’apa ‘a ; fa’a’ohipa-ato’a-hia ‘ei vauvau i ni’a i te repo nō te tāmā’a.

‘Ua riro ho’i te rau’ere, te mā’a ‘e te tumu ‘ei hōho’a nō te ‘ahu tīfaifai.

 

Nō te tāpē-māoro-ra’a i te mā’a ‘uru, e rave na te Mā’ohi i te pōpoi ‘aore rā i te ‘uru ‘ōpi’o : e ‘euhia ïa e 200 ‘uru māoa huru pē ri’i e 2 a’e mahana i te māoro (48 hora), hou ‘a tāipu-tūha’a-hia mai ai, nā te ‘ao’ao ō te umu — e tau hepetoma te vai-maita’i-noa-ra’a nō teie mā’a.

Te vai ato’a ra te mau ‘āpo’o tī’ō’ō, ‘e ‘ua pi’ihia te mā’a ‘uru rave-tī’ō’ō-hia, e mahi.

‘Oia ho’i, e ‘uru pē ‘aore ota, tei pāhihia te pa’a, tei ‘īritihia te hune, ‘e tei tāumi-pāpā-maita’i-hia i roto i te ‘āpo’o ‘ö tei pa’epa’ehia i te ‘ōfa’i vauvauhia ‘e te rau’ere ‘uru ‘e ‘autī.

Mai teie te fa’anahora’a : ‘ia ra’ehia hō’ē mētera i te me’ume’u, e ta’ata’ahīhia te mā’a, ‘a tāpo’i atu ai i te rau’ere ‘uru marō ; haere mai ai te piti ō te ‘āpapara’a ‘e, e toru a’e vētahi taime.

E tāpo’i-māite-hia te ta’āto’ara’a i te rau tī, te repo ‘e te ‘ōfa’i.

E nehenehe terā mā’a ‘ava’ava i te tāpe’a-māoro-hia, e hō’ē a’e matahiti.

‘Ia tāipuhia mai te mahi, e oi-‘umi-hia, e pū’ohu-menemene-hia ‘aore ra pūrōroahia i roto i te rau’ere. E nehenehe te māuiui upo’o ‘aore rā te ma’i hī e tupu mai ‘ia ‘amu ana’e i te mahi.

 

E rau nau tūha’a nō te tumu ‘uru e ravehia nō te hāmanira’a i te rā’au tahiti : te tāpau ‘ei rā’au fati nō te ivi fati ihoā ïa, te mā’o’i, te pītoitoi ; te ‘ōmou ‘uru puero/maire/mā’ohi/pae’a ‘ei rā’au arafati nō te mauiui pū’oira’a mero ‘e nō te puta-mahana ; te hī’ata rau ‘uru nō te fēfē tu’e-mata, te mamae tari’a ‘e te māuiui ‘arapo’a ; te nīnae-moa ‘uru pē nō te rapa’au i te fēfē (e rā’au parai, ‘e mai te huru ra e « pénicilline » tō roto) ;

E ravehia te taura ‘uo’uo nō te pa’a ō te ‘āma’a ‘āpī ‘ei pū’ohura’a nō te ure tehe hou.

Mai te matahiti 2010, te hāmanihia nei i te faraoa-ota ‘uru i Tahiti.

 

 

Texte SCP, bureau Etho-linguistique

 

[1] Fa’atoro-parau Tahiti-faräni, Fare Vāna’a, 1999 (piara’a mätämua), 2004 (piti ö te piara’a), 576p.

[2] Henry, Teuira, Tahiti aux temps anciens, traduit de l’anglais (Ancient Tahiti1848: éd. Honolulu – Hawai’i, 1928) par Bertrand Jaunez, Publication de la Société des océanistes n°1, Musée de l’Homme, Paris, 2004, 450p. p160)

[3] (Ta’ero, 2016)

Vous aimerez aussi...