N°110 – Myrna TEUA – TUPORO (Mama Iopa), Ha’api’i Hīmene i te Fare Upa Rau

Te fare tauhiti nui20160817_081227

Te fare upa rau

Pu no te Taere e no te Faufa’a Tumu

 

 

Te Heiva Trava Raromataì, e ‘oro’a tei tia’i hia na e te mau pupu Hmene i roto i te tuha’a o te Trava Raromataì ; i te matahiti i ma’iri, na te Trava Tahiti i iriti i teie ‘oro’a, o ta’u e ha’amauruuru maita’i nei i to tatou fa’aterehau o te Ta’ere o Heremoana tei ‘ite mai i te Hmene ; e ‘ere o vau noa teie e mauruuru nei, te ta’ato’ara’a rä o te mau pupu Hmene e tata’u nei i ni’a i te tahua no to’ata.

Ua riro teie ‘oro’a, ei fa’a’itera’a i te nuna’a o te mau motu no Raromataì mä, i te nehenehe o ta’na Hmene Trava, ta te Atua Manahope i ‘oro’a ia’na.
E rave’a ato’a te Hmene no te fa’a’ite i to’u parau, to’u reo, ta’u peu, e fa’a’ite ato’a e, o vai rä vau nei i ni’a i to’u fenua.

Te hina’aro nei au e poro’i, eiaha i te mau pupu hmene noa, i te feia ato’a e päpa’i nei, e ha’apii nei, e te nuna’a ta’ato’a, a ‘ite e, e faufa’a rahi mau teie na ‘OE.
E ‘ere teie ‘oro’a no te fa’a’ite noa e, mea nehenehe tera ‘otora’a e tera ‘otora’a, tä tera motu e tera motu, e rave’a ra no te fa’a’ite e, te HMENE, e faufa’a tumu ia no te fenua.

O ta’u ia e poro’i nei, i te feia ato’a e hmene nei, päpa’i nei, e ha’api’i nei, ia ara, i te huru o te terera’a o te tau, ia paruru hia e ia poihere hia te Hmene, ia ‘ore te tau e to’na huru ia ‘ihipapa ia’na. Eiaha e fa’aea i te Hmene i tä tatou mau Hmene tumu fenua, eiaha e huri tua ia’na, a riro ‘oia i te ha’amo’e ia’na. A fa’ariro rä ia’na, ei ha’apeura’a nä ‘oe e te taata Hmene.

Nahea ra ta tatou Hmene e vai tamau ai ?… EITA a’nei e nehenehe e ‘iriti te tahi tata’ura’a hmene na roto i te mau fare ha’apiira’a ?
E reo ato’a teie e tuoro nei i te mau étaretia a ‘ite i ta ‘OE Hmene, rau noa atu ta ‘oe ha’apa’ora’a, e mä’ohi ra ‘oe, eiaha e parau e, aore au i ‘ite i te Hmene.

 

—————-

 

 

Manava tatou e

Te feia mana, te mau manihini

Tatou pauroa i teie ‘oro’a

Manava i te farereira’a e

I roto i te Aroha (o) te Atua e

 

Teretere noa ra o te nu’u atua

Na te moana nui a huva e

Ti’ara’a mo’ari     te vahi (e) papu

Fare va’a i te maru e nā e

 

Va’a tau’ati   e, va’a hui(e) toa e

A fene ta’iara e pao e

I te ‘iriatai i i       te nui (e) paopao

Va’a nui o te nu’u atua e

 

 

‘A ho’a te uira e harurupatiri

A honi va’a nui i te tai e

Papa nui patiri ta’iara (mana) e

Va’a nuia fano, a fano ra

E tao’a pupuni i tō rIma e

Tutari I to’u manava e

Tâpe’a mapara (e) te ‘Aiito (nui) e

Te tao’a pupuni na ‘oe e

 

Salut à tous, les autorités et invités, Nous tous réunis à cette fête,
Soyez les bienvenus,
Dans l’amour de DIEU.

Lorsque l’armée des dieux voyageait Sur le grand océan Hiva,
Elle abordait à Ti’ara’a Mo’ari,
Douce maison de pirogue qui permet Le repos du voyage,

Pirogue double, pirogue guerrière, Fracturant la voie, fendillant l’horizon de son sillage, telles les pirogues des dieux ;

L’éclair étincelle, le tonnerre gronde,
Que la grande pirogue morde l’eau salée, Tel un roc qui tonne ;
Grande pirogue vogue,
Un trésor inestimable est entre tes mains, Qui attire les esprits ;
Accroche-toi fermement, il t’appartient !!!

 

Pâpa’i hia Myrna Teua-Tuporo (Mama lopa)

Vous aimerez aussi...