Te ta’ata, o Raymond ‘Ari’oi Graffe

Natea Montillier Tetuanui, responsable du bureau ethnologie au Service de la Culture et du Patrimoine, a publié sur www.culture-patrimoine.pf une longue interview de Raymond Graffe en tahitien. 44 pages pour découvrir les étapes qui ont jalonné le parcours de ce personnage incontournable de la culture polynésienne, ayant passé le plus clair de sa vie au service de la culture*, dans tous les sens du terme.

Voici un extrait de son histoire ; l’intégralité est à découvrir sur internet.

 

« E 65 matahiti tö ‘u i teie mahana (2011). Fänauhia ra mai vau i te 16 nö növema 1946 i Puna’auia, i Marua-pö. Nö Puna’auia tö ‘u mämä, nö Tuha’a pae tö ‘u metua täne, Tupua’i e Rurutu. E nehenehe vau ë vauvau atu i tö ‘u papara’a tupuna. Pae mämä, o te fëti’i: Tehuritaua, Fa’atauira, Tahuri’i, Tütoa, Tupata’o, Pohuetea, Ruea, Tä’ihia, Teave, Taitoa, Tüiteahura’i. Pae päpä: Tüterëhia, Ma’e, Tänepa’u, Tetuauri, Hauhiva, Täroumaitepua, Tamatoa’ura, Nicholls, Masters, Bambridge.

Ua noho vau i Pä’ea, i tätahi noa a’e ö te fare ‘oire. Tö ‘u taea’e, te tävana ‘oire nö Pä’ea. E 5 matahiti vau i te nohora’a i pïha’i iho i tö ‘u nä metua e nä metua rü’au ato’a. E haere atu ra mätou i Mano-tahi i te vähi i riro ei toa Tamanu, tau pu’e matahiti. I muri iho, e haere atu ra mätou i Pare, i tätahi roa ö Fautau’a i ni’a i te fenua ö te päpä rü’au, 10 ti’ahapa matahiti. E nö te tä’ahoa roa mai ra i te pape vaipu’e, i ‘öpua ai tö ‘u metua e ho’o i taua fenua ra i Pare. I te matahiti 1955, ua noho atu mätou i Papeno’o i ni’a i te fenua ö tö ‘u mämä ë tae atu i teie matahiti 2011. 13 tamari’i tä ‘u. E noho mätou tö’otoru i Papeno’o, o Nini tä ‘u vahine, ‘Ari’oi, tä’ u tamaiti höpe’a e o vau, i roto i te fa’a ö Fa’aria, i uta roa. I tätahi, i te tirometera 18,5 nö Mähina te ‘äma’ara’a ö te porömu ë haere atu ai i uta.

Ua rave au i te ‘ohipa ei tahu’a ‘ihi päpä i te Pü ö te ‘Ana-vaha-rau mai tenuare 1979 ö tei riro ei Pü nö te hïro’a tumu (S.C.P.) i te matahiti 2000. E tahu’a umu tï vau mai te 21 nö tiunu 1983. E tahu’a tätau, e ‘örero ato’a rä vau. Nä ‘u i patu i te tä’atira’a Haururu (1994). E peretïteni vau nö te Club Harley Davidson, Tahiti bykers, te tä’atira’a ‘öpü fëti’i Bambridge, te Tö’ohitu nö Papeno’o. E ti’a rahi vau nö te peu tumu mä’ohi (grand chef coutumier).

Ua uiui-haere mai te päpä’i ve’a nö R.F.O. (Télé Polynésie), T.N.T.V., te 5, Arte, mai maritë e Europa, te mau ratio nö Tahiti: Tefana, r. mä’ohi, r. nïnamu, r. tiare, r. 1, NRJ,… Te tumu parau: te hïro’a tumu, te ‘ohipa maere, te mau ra’i, te ‘aufau tupuna, te marae e te fenua, te poritita, te pö (Havai’ï), te ‘ihitai mäohi, te täpa’o, te höro’a-tu’utu’u-ra’a ö te ‘ite, te pehe, te ‘ori,…

Ua ö tä ‘u tätaura’a i roto i te puta ä Barbieri Tätau, Tatouage en Polynésie, 1996, e tä ‘u puta Tätau, Tatoo art, 2001. Ua tu’u vau i te puta tupuna ö tö ‘u tupuna Teri’iero’oitera’i (°1875) e te tahi tö’i tahitö i te Fare ia manaha (MTI). »

 

* Raymond Graffe a travaillé 35 ans au Service de la Culture et du Patrimoine au département archéologie. Il est parti à la retraite en juillet 2011.

 

Vous aimerez aussi...