Tere māta’ita’i i te roto i Tahiti

[singlepic id=308 w=320 h=240 float=left]
Pāpa’ihia e A. Barion.

Piahia i roto i te Messager de Tahiti, Journal officiel des Établissements français de l’Océanie  Orientale, Te Ve’a nō Tahiti, Tāpati 22 nō tenuare e tae atu i te 26 nō fepuare 1860

Tē teatea ri’i ra te mau tumu e, ua pē ho’i te pae’au i raro, ei reira tō te mata’eina’a ra e ha’aputuputu ai, e māta’ita’i ai i te ma’irira’a o te rā, i te ahiahi ra, e fa’ati’ati’a haere ai, i taua vāhi ri’i pūa’ia’i ra, i te mau parau i tupu i te reira mahana.

I muri a’e, pou atu ra mātou i raro e māta’ita’i i te hō’ē o taua mau mea huru ‘ē o te fenua nei, tei hina’aro-rahi-hia e te feia pa’ari e ia ‘ite ato’a rātou. I raro a’e, i te poura’a o te hō’ē mou’a teitei, e ‘itehia i te hō’ē vāhi hōhonu, o tei parauhia e tō Tahiti nei ē, e « ana », e ‘ore ra paha te reira i’oa e au maita’i i teie.

I te mau pae’au ato’a o teienei « ana maito », tē toro haere ra īa te pōhue rarahi, o tei ha’amata te tupura’a mai te tupua’i mou’a mai ā ē tae roa mai i raro, i te vāhi tae’a-‘ore-hia e te mahana, i te hiti o taua ana ra. E tahe ato’a mai ho’i te vetahi ma’a pape ri’i mai ni’a mai, e, o te muhu ana’e ra o te reira te ma’a mea iti a’e e ‘itehia i reira.

E rave rahi tō mātou tāmatara’a i te fa’ahapa i te parau a te feia e rave rahi tei haere mai e hi’o i taua vāhi ra, e o tei vare ana’e i te hi’ora’a i taua vāhi ra. I te hi’ora’ahia ho’i i te mātāmua ra, tē mana’ohia ra īa ē e 50 metera te hōhonu o taua ana ra. E fa’aro’oro’o maite ho’i te tari’a ra i te patēra’a o te ‘ōfa’i i tae’ahia i roto ra e, e maere rahi roa tē tupu, ia ‘ite o ia i taua ‘ōfa’i ra, tei tae’ahia mai tōna ato’a ra puai, i te ma’irira’a i nā metera e pae i pīha’i ‘ē mai i taua hōpe’a ana i mana’o ai au ē e 300 mau metera te hohonu.

O te mau mea huru ’ē ra i ‘itehia i taua ana rahi ra, mai to Sicilia ato’a ra, tē vai ra īa te mau ‘ā’amu huru ‘ē nō taua vāhi ra e, o tē api te mau ‘api parau e rave rahi, ahiri ē i fa’ati’ati’a-haere-hia mai te mau parau tahito e rave rahi nō taua ana i Mara’a ra.

Te huru mau ra o te hō’ē ana, e te mau’ āpo’o rahi ho’i i tupu mau i roto i te fenua nei, tē hi’ohia ra īa ma te pō a pou e te feia ato’a i ‘ore roa i ‘ite noa a’e i te huru o taua mau mea ato’a ra. I mua a’e ho’i i te ‘itea-pāpū-ra’ahia te mau mea o te ao nei, ua fa’ariro īa tō te pae’au i te fa’aro’o i taua mau ana ra ei pārahira’a e, ei tumu nō te mau parau i te mau atua ra. Tō rātou poiri ‘itea-‘ore-hia, te hōhonu tae’a ‘ore, te haruru ri’i i ‘itehia e tei fa’arahi-roa-hia e te mata’ura’a o te ta’ata nei, nā te reira i fa’ariro i taua mau ana ra ei mau vāhi mehameha e te māna’ona’o.

Ta’o tāmau ‘ā’au

Abandonner (rejeter, quitter) = fa’aru’e
Abandonner (repousser, écarter, jeûner, répudier) = ha’apae
Abandonner (poser, placer, laisser faire) = vaiiho
Abandonner (lâcher, libérer, laisser filer, céder) = tu’u
Abandonner (être infidèle) = tāiva
Abandonner (être parti) = rōti’a
Abandonner (le travail) = topaha’a, ma’iriha’a, ‘ami
Abandonner (sa maison) : fēori
Abandonner (quelque chose faute de recevoir un paiement) : tapuohue
Abandonner (faire abandonner des projets) = tinatinai

Vous aimerez aussi...